Tudor Galos

- The Blog of Tudor Galos -

Articole despre: moarte

AI

Tudor către agenții: atenție la AI

De câte ori aud de „îmbrățișează AI-ul”, „nu vei fi înlocuit de AI ci de cineva care știe să folosească AI”, „care este journey-ul tău în AI?” și alte flatulențe intelectuale, mă duc la cufărul cu zâne, îl deschid, prind o zână și o prizez (context pentru cei care nu au văzut filmul). Îmi amintesc… [mai mult]

Eddy

Citez:

AI-ul generativ costă și costă mult, de aceea dacă nu se găsesc mai repede soluții care să îl facă viabil economic, o să vedem niște decizii dure în acest sector.

A fost un articol cu link către un podcast, invitat fiind CEO-ul actual al Microsoft:
https://www.youtube.com/watch?v=4GLSzuYXh6w

https://futurism.com/microsoft-ceo-ai-generating-no-value

Când a spus partea cu „(…)the benchmark is the world growing [at] 10%(…)”, gândul mi-a fost la inflație inerțială. Momentan, Nadella vede succesul A.I.-ului strict din perspectiva inflației anuale, a tot globului. Atât. Nu că ar inventa „motorul cu aburi” & metoda de fabricație pe linie de asamblare, este ceva strict prezentat ca o dependență de fiscalitate pe planetă.

Nu cred că se va fâsâi A.I.-ul, având în vedere că au băgat la bani pe machine-learning de la investitori la securiști în economie (InQTel, Darpa etc.) & abonament cu contracte la statul american (și altele?), însă a mai fost o treabă în care un model posibil de a încerca să facă A.I.-ul profitabil este acum să îl bage pe gât forțat clienților de programe software.

Adică, fiecare firmă de IT din SUA, și alte țări, vor adăuga A.I.-ul lor în software-urilor de autobază.

Dau un exemplu FICTIV RIDICOL:
-Cumperi Microsoft Office? Prețul e de 500$-$1000$.
-Aoleu, cum așa?!? Costa 200$ când l-am luat eu!?!
-Păi inflație, un alt UI, am mai vârât câte ceva de împletitură șiii… a, are AI acum!
-OK, dar eu vreau fără AI.
-Nu se poate, inflația.
-Și cu inflație, e prea mult. AI ăla face să coste atât de mult.
-Aa, păi nu se poate, că e „integrated”, „incremented”; chestii pe care tu pros– ăăă, clientul nostru drag, nu le înțelege.

POC! Din asta forțează din inerție corporații, firme medii, de servicii să cumpere ceva scump pe motiv că are AI ambalat. „Depinzi de Excel? Nasol, costă X bani, mai ales că are AI, costuri de energie, hosting…” toate rahaturile de împletitură.
Oamenii nu vor n-ai avea access la programe fără A.I. pe motiv că au nevoie de bani să continue să vâre in proiectul „milenar”.
Aia cu abonamentul de 20,000$ pentru Sam Altman e doar o propunere mărginașă.

E asta un model de business disperat? Tactica băgatului în gât a clienților a ceva ce nu vor?

Firmele vor claca, fie din inerție, ori că nu au alternative (dând mai departe costurile către clienți), iar ăia mici vor urla cel mai tare.

Parțial – doar parțial! – se cam înțelege de ce Trump vrea inflație a dolarului și să de-a peste cap economia mondială: să ajute proiectele pe A.I. să dea bine pe caietul/brevetul la raporturile de creștere profilurilor marginale la shareholduri, sperând să convingă că „(…)i-auite, AI începe să rodească! Băgați acum să îl ajutați pe Sam și pe alții, ignore the world’s wailing in pain…”

Sadism? Cinism?
Dacă vine AI-ul, vine pe tactica băgatului (în gât) la pachet a software-urilor + abonamente silver/gold/premium + ceva-ceva pe dezvoltare de defense industry cu camere & senzori…

Lehamite.
Ar fi ceva cinic & sinistru ca să aflăm că, de fapt, AI-ul nu va „inventa o culoare nouă” sau vreo formulă magică la cum să multiplici sursele de electricitate, hidrocarbon, filtrat apa mai bine ș.a.m.d.
Cred că aici e dezamăgirea cea mai mare despre care nu spune nimeni nimic: cărți tarot digitsle, varianta chatbot avansat, care știe să poarte „conversații” false la cafea inexistentă copiind în timp real orice creație online (pe internet sau programe software).
Să vezi tu ce griji de OpSec pe firme va fi asta cu A.I.-ul preambalat pe programe, dacă va fi…

GDPR

Citește ce semnezi

Scriam acum aproape un an că dacă nu citești atent un contract, nu doar că ești analfabet funcțional dar riști să fii luat de prost și țepuit de să nu știi cum te cheamă. Riști să îți bagi firma în riscuri inutile a căror valoare depășesc de câteva ori valoarea contractului. Sunt multe, multe zone… [mai mult]

General

Necrofilii internetului

Poate printre cei mai scârboși indivizi din „legiunile de imbecili” – termen excelent tatuat în carnea rețelelor sociale de către Umberto Eco – sunt cei care caută like-uri și share-uri din tragedii. Cei care sunt avizi după recunoaștere încercând să afle detalii macabre despre o tragedie ca apoi să o poată disemina către alți cretini… [mai mult]

Regret

Mind Your Step

Mergând des prin aeroportul din Amsterdam, fie în tranzit, fie în vizită în Amsterdam, am ajuns să cunosc „vocea” care la sfârșitul benzii rulante dintre porți îți cântă „mind your step”. Este o voce plăcută, liniștită, ușor imperativă – este clar că dacă nu o asculți te împiedici și pici. Stând în zona porților și… [mai mult]

General

Libera exprimare și responsabilitate

Zilele acestea au fost marcate de mai multe evenimente care au generat discuții intense pe rețelele sociale. Vreau să tratez două dintre ele, fără emoții, „la rece”, fiindcă și eu am fost prins emoțional într-unul din ele și cred că trebuie să înțelegem mai bine că rețelele sociale nu sunt locul în care aceste emoții… [mai mult]

Ikă

P.S.: Regina Elisabeta a II-a a fost om, ca noi toți.

Pe bune, Tudor? Pe bune?!
Tu câți servanți ai?

A avut momente bune, a avut momente rele. A greșit. Poza de sus este un astfel de moment, când l-a plimbat pe dictatorul Nicolae Ceaușescu cu caleașca prin Londra.

În poza aceea vezi doi monarhi: unul albastru, celălalt roșu.

Cum credeți că s-au simțit dizidenții români din Marea Britanie, refugiați dintr-o Românie ce se închidea tot mai mult?

Contează ce simțiri au avut, din moment ce n-au reușit să convingă statele din Vest să îi/ne ajute cu lustrația nefăcută după Revoluție?
Pesemne, în cazul acela, s-a tot lucrat cu plausible deniability, cum că nu ea, că guvernul i-a cerut și ea a executat întocmai și la timp.

Cum credeți că s-a simțit Regele Mihai I al României, aflat în refugiu în Elveția, văzându-și ruda de sânge cum îi plimbă dușmanul?

S-a simțit liber, în timp ce mânca caviar și bând șampanie, în timp ce noi și ai noștri mâncam salam cu soia și vodcă, înjurând-o în minte cât de norocoasă e că trăiește în statutul acela și că nu poate să facă la fel, pe vremuri – când se plimba cu caleașca înapoi la palat, iar pe marginile drumurilor erau copii desculți lucrând, pietruind drumul străbătut de caleașcă, să aibă bani să se întoarcă în casele din chirpici sau de pământ.

3
5
1

Trends

moartea omenirii

Moartea omenirii nu este asigurată de încălzirea globală, nu este asigurată de arsenalul nuclear disponibil, moartea omenirii nu este asigurată de virușii care tot fac mutații. Moartea omenirii este însă asigurată de prostie și de toleranța ei. Pe vremuri, la fel ca în cazul celorlalte specii de pe Pământ, se aplica principiul „survival of the… [mai mult]