Citesc în G4Media că se face o Comisie Interministerială pentru Coordonarea Implementării strategiei naționale privind Inteligența Artificială, din care vor face parte jdeministere și agenții. Găsim acolo cam toate ministerele, ASRO, CNA (nici nu vreau să știu ce caută CNA acolo), SRI, SIE, STS (nu merge fără Secu), ANCOM, DNSC și Agenția Spațială Română (din nou, nici nu vreau să aud motivele pentru care ăștia sunt aici).
Mai interesant este cine NU este prezent în Comisie.
Din lista lungă nu face parte Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrărilor de Date cu Caracter Personal, adică ANSPDCP. Probabil ar fi fost instituția care ar fi trebuit să fie pe primul loc în această Comisie, întrucât cele mai mari riscuri legate de IA se manifestă asupra oamenilor și asupra drepturilor lor.
Algoritmii de IA prelucrează tone de date cu caracter personal, discriminează pe baza lor, halucinează și pot lua decizii care afectează negativ viețile a mii sau milioane de oameni. Efectiv nu ai cum să nu chemi fix agenția ce se ocupă cu respectarea „drepturilor fundamentale la viață privată”, decât dacă ești incompetent.
De asemenea, o altă agenție cheie ce lipsește – în timp ce CNA de exemplu este acolo – este CNCD – Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Cum am spus mai sus, algoritmii de IA discriminează deci ai nevoie de opiniile CNCD în elaborarea strategiei naționale.
Artificial Intelligence Act – cea mai importantă lege de care bravii noștri specialiști din Guvern au uitat.
AI Act va fi publicat în Jurnalul Uniunii Europene zilele astea, fiind deja aprobat, iar primele sale prevederi intră în vigoare în această iarnă de 2024. Probabil vă întrebați cine va fi agenția, instituția care va aplica amenzi și va emite decizii corective, ghiduri etc.
Păi fie se va înființa o autoritate nouă, fie o autoritate existentă va primi sarcini suplimentare și aici bănui că privirile se vor îndrepta către ANSPDCP. Dar lăsați deocamdată ANSPDCP deoparte, fiindcă ce spune AI Act este că și autoritățile de reglementare sectoriale vor avea atribuții de verificare. Adică ANRE (care este parte din Comisie), ASF (care nu este parte din Comisie), BNR (care nu este parte din Comisie), ONJN (care nu este parte din Comisie) și așa mai departe.
Viitorul digital al României, la mișto.
Îmi amintesc de tâmpenia din Ianuarie când (din nou) România s-a făcut de râs la Bruxelles, desemnând o persoană în locul unei instituții ca Coordonator de Servicii Digitale pentru Digital Services Act. Cu tupeul caracteristic unor politruci habarniști, montați acolo politic și care nu au citit în viața lor o lege, Ministerul Cercetării și Digitalizării a dat-o cumva la întors (găsiți în articol poziția lor), dar greșind din nou interpretarea. Halucinant, absolut halucinant!
România abia acum începe să vorbească de IA, când majoritatea țărilor deja sunt în execuția planului lor de IA. Sunt multe motive aici, am vorbit despre ele, cel mai nasol fiind faptul că implementarea IA la nivel de Guvern înseamnă centralizarea, categorisirea și analiza datelor prezente în toate instituțiile guvernamentale – și așa se vor expune absolut toate matrapazlâcurile din ultimii 30 de ani, lucru pe care nu îl vrea nimeni.
