Articole despre: ai

Cristian Ciortan

Foarte bun articolul! Si eu m-am saturat sa imi zica prietenii, „nu te cred, hai sa vedem ce zice Chat GPT”… pai data viitoare iesi la bere cu Chat GPT !!

EMP

O întrebare pentru AI:
Dacă mă mut din județul A în județul B, cum pot să-mi schimb numărul de înmatriculare al mașinii personale? Fără să o vând și să o cumpăr-napoi, fara să o radiez, etc
Incercati speța asta și veți fi uimiți de creativitatea birocrației românești.

1

Error happened.

Costica

Problema era că dacă puneai aceeași întrebare de trei ori, primeai trei răspunsuri diferite.

Nu prea suna a problema, suna a angajat la stat, deci este antrenat fix pe stilul nostru – aceeasi intrebari pusa de mai multe ori, primesti raspunsuri diferite :))

dojo

Nu cred ca AI sau robotii sunt solutia. Si vin dintr-un invatamant departe de a fi ideal. Copiii se conecteaza (sau nu) la PROFESOR. Nu stiu cum mai e in Romania, desi prietenii nostri povestesc destul de frumos despre scoala copiilor si despre profesori in general (mai sunt si nebuni printre ei, dar nu am primit prea multe povesti de groaza). La scolile pe care le-a frecventat copilul, profesorii au fost mereu aproape de elevi. Fie-mea e indragostita de invatatoarea din a III-a (schimba invatatorii in fiecare an), in ideea ca in ultimele 2 veri am venit mereu cu cadouri din Europa pentru ea. Nu chestii mari, magneti, booklet cu parcul Plitvice etc.

Relatiile astea nu se pot copia de catre un robot. De invatat oricum se poate invata si acasa (daca e sa aprofundezi materia), se poarta aici siturile educative de genul IXL, Prodigy etc. Chiar si Duolingo am folosit pentru spaniola. Informatie este pe toate gardurile. Dar OAMENI mai putin. Oameni de genul carora copilul tau sa le aduca un cadou mic din calatorii.

Nu stiu daca am avut noroc, avem 6 ani de scoala aici si de fiecare data fata s-a lipit de cineva. Ne amintim si acum de profesorii din Kindergarten (clasa 0), de doamna de stiinte din clasa a II-a etc.

Cand a fost diagnosticata cu Type 1, fosta ei profesoara de engleza din clasa a II-a a tinut mortis sa o vada jucand tenis, cand ne-am intalnit pe terenul de la liceu, i-a dat fetei o mica bratara cu sclipici si i-a povestit ca si fata ei are Type 1 si e bine merci (la facultate). Eram la 4-5 saptamani de la diagnostic si a fost io perioada grea pentru copil (inca pe 4-5 injectii zilnice, pana am putut primi pompa de insulina). „You have Diabetes, Diabetes doesn’t have you”, i-a zis profa’ si acum la 2 ani dupa, pe fiica-mea o doare in dos de boala ei si traieste absolut normal.

Toate chestiile astea, sprijinul ENORM primit, dragostea si admiratia pentru ce face la scoala, pentru ce realizeaza la tenis (au laudat-o profesorii in fata clasei, cand a castigat cate o competitie), pe astea nu le poti mima cu robotii. Si am ajuns la faza la care copilul abia asteapta sa inceapta scoala, se fastaceste toate, cand isi vede fosti profesori si a avut niste ani senzationali pana acum.

zedicus

Sincer, in loc de profe comuniste agresive ,as fi preferat niste robo-”profesori” AI

Eddy

Citez:

AI-ul generativ costă și costă mult, de aceea dacă nu se găsesc mai repede soluții care să îl facă viabil economic, o să vedem niște decizii dure în acest sector.

A fost un articol cu link către un podcast, invitat fiind CEO-ul actual al Microsoft:
https://www.youtube.com/watch?v=4GLSzuYXh6w

https://futurism.com/microsoft-ceo-ai-generating-no-value

Când a spus partea cu „(…)the benchmark is the world growing [at] 10%(…)”, gândul mi-a fost la inflație inerțială. Momentan, Nadella vede succesul A.I.-ului strict din perspectiva inflației anuale, a tot globului. Atât. Nu că ar inventa „motorul cu aburi” & metoda de fabricație pe linie de asamblare, este ceva strict prezentat ca o dependență de fiscalitate pe planetă.

Nu cred că se va fâsâi A.I.-ul, având în vedere că au băgat la bani pe machine-learning de la investitori la securiști în economie (InQTel, Darpa etc.) & abonament cu contracte la statul american (și altele?), însă a mai fost o treabă în care un model posibil de a încerca să facă A.I.-ul profitabil este acum să îl bage pe gât forțat clienților de programe software.

Adică, fiecare firmă de IT din SUA, și alte țări, vor adăuga A.I.-ul lor în software-urilor de autobază.

Dau un exemplu FICTIV RIDICOL:
-Cumperi Microsoft Office? Prețul e de 500$-$1000$.
-Aoleu, cum așa?!? Costa 200$ când l-am luat eu!?!
-Păi inflație, un alt UI, am mai vârât câte ceva de împletitură șiii… a, are AI acum!
-OK, dar eu vreau fără AI.
-Nu se poate, inflația.
-Și cu inflație, e prea mult. AI ăla face să coste atât de mult.
-Aa, păi nu se poate, că e „integrated”, „incremented”; chestii pe care tu pros– ăăă, clientul nostru drag, nu le înțelege.

POC! Din asta forțează din inerție corporații, firme medii, de servicii să cumpere ceva scump pe motiv că are AI ambalat. „Depinzi de Excel? Nasol, costă X bani, mai ales că are AI, costuri de energie, hosting…” toate rahaturile de împletitură.
Oamenii nu vor n-ai avea access la programe fără A.I. pe motiv că au nevoie de bani să continue să vâre in proiectul „milenar”.
Aia cu abonamentul de 20,000$ pentru Sam Altman e doar o propunere mărginașă.

E asta un model de business disperat? Tactica băgatului în gât a clienților a ceva ce nu vor?

Firmele vor claca, fie din inerție, ori că nu au alternative (dând mai departe costurile către clienți), iar ăia mici vor urla cel mai tare.

Parțial – doar parțial! – se cam înțelege de ce Trump vrea inflație a dolarului și să de-a peste cap economia mondială: să ajute proiectele pe A.I. să dea bine pe caietul/brevetul la raporturile de creștere profilurilor marginale la shareholduri, sperând să convingă că „(…)i-auite, AI începe să rodească! Băgați acum să îl ajutați pe Sam și pe alții, ignore the world’s wailing in pain…”

Sadism? Cinism?
Dacă vine AI-ul, vine pe tactica băgatului (în gât) la pachet a software-urilor + abonamente silver/gold/premium + ceva-ceva pe dezvoltare de defense industry cu camere & senzori…

Lehamite.
Ar fi ceva cinic & sinistru ca să aflăm că, de fapt, AI-ul nu va „inventa o culoare nouă” sau vreo formulă magică la cum să multiplici sursele de electricitate, hidrocarbon, filtrat apa mai bine ș.a.m.d.
Cred că aici e dezamăgirea cea mai mare despre care nu spune nimeni nimic: cărți tarot digitsle, varianta chatbot avansat, care știe să poarte „conversații” false la cafea inexistentă copiind în timp real orice creație online (pe internet sau programe software).
Să vezi tu ce griji de OpSec pe firme va fi asta cu A.I.-ul preambalat pe programe, dacă va fi…

Eddy

Da, dar uiți un lucru – noi depindem de restul planetei.

Scrii frumos despre una sau alta dar când vine la spicuire – banii & relațiile internaționale – se duce de râpă.

„FMI, World Bank a spus asta…”
„The Big Three agenții de rating au scăzut țara, iar împrumuturile se îngreunează…”
„Freedom Index a dat puncte negative/pozitive…”
„Centrele financiare spun că…”

Textul e ok. Cui îi e adresat?
Nouă nu, fiindcă nu noi controlăm planeta, planeta ne controlează pe noi. Textul de sus e degeaba aici, mai potrivit să le spui asta la alții, „unde sunt banii…”

Tibi

Salut Tudor,

Eu cred ca una din greselile de la multe evenimente este ca nu se prezinta clar ce se intampla „dupa” eveniment, cu ce ramai „dupa”, care este valoarea ce o castigi tu, ca participant ci mai degraba se insista pe ce se prezinta la acel eveniment si cat de misto si cool sunt cei ce sunt pe scena sau printre speakeri.
De acord cu tine, educatia de calitate costa, si am vazut si eu asta pe pielea mea reusind sa particip la un program senzational facut de Berkeley si zau ca nu a fost ieftin 🙂
Deci sa revin, scaunele goale ar trebui sa dea de gandit organizatorilor. Eu cred ca se pot face mult mai multe lucruri legate de cei ce sunt in sala, nu doar sa „bifeze” un event.
Si mai e o chestie, suntem invadati de prea multe evenimente, si se vede de la o posta ca s-a diluat foarte mult calitatea lor.
Cam asa vad eu lucrurile.

Ganduri bune,
Tibi