Cum te îmbraci la interviu

În momentul în care reușești să obții un interviu, fie el fizic, fie online, trebuie să te asiguri că te îmbraci corect pentru a trece la etapa următoarea a procesului de recrutare. Fiecare interviu necesită o alegere atentă a garderobei și a machiajului, dar și a luminii și a sunetului (dacă interviul este online) ca să ai o șansă să prinzi job-ul mult dorit.

Și acum că am păcălit algoritmii, să trecem la lucruri serioase.

Există încă recruiteri care postează pe diverse rețele sociale „sfaturi” pentru candidați legate de garderobe, de look & feel, de machiaje. Aceiași recruiteri consideră că nu trebuie să îți faci speranțe deșarte legate de carieră și de avansarea în carieră, că trebuie să ai răbdare să fii ales pentru următorul pas, că trebuie să muncești până pici pe jos și în general ciocu mic și joc de glezne, ordinele se execută nu se discută.

Aceste mentalități toxice trebuie abandonate.

Ați auzit și voi „You never get a second chance to make a first impression” cuplată cu „it takes less than seven seconds (or similar) to generate a first impression to an audience”. Da, așa este, dar nu se poate ca în 2023, când toți caută de nebuni talente și oameni pricepuți, aceste mentalități să domine. Aceste mentalități au dus la angajarea în posturi cheie a unor fanfaroni, pițipoance și tăntălăi, fiindcă erau respinși oamenii talentați dar care poate nu își alegeau garderoba corectă.

Există recruiteri pricepuți și hiring manageri care știu ce vor.

Vor productivitate, vor să crească talente și vor să poată promova și ei prin aceste talente. Dar acești recruiteri nu vor emite pe rețele sociale enormități precum „la 40 de ani, dacă nu ești executive, cariera ta este moartă” sau „este ok să întrebi o candidată dacă are planuri să facă copii” (ultima mizerie este și ilegală). Dimpotrivă, recruiterii pricepuți nu se uită la vârstă, nu se uită la sex, nu se uită la religie, la orientări sexuale. Vor oameni care să se integreze în cultura corporației, să lucreze cu echipa, să fie competitivi și să poată să promoveze pe alte joburi.

Principiile nu se discută, nu se fac compromisuri.

Dacă dai de un recruiter care scoate tâmpenii pe gură gen „interesantă alegere de haine” sau „ce freză interesantă ai”, sau care se dă la tine (indiferent de sex) sau care face apropouri șamd, te ridici și pleci. Așa cum și tu vrei să te angajezi, și recruiter-ul vrea să închidă poziția ASAP. Colaborarea trebuie să fie win-win, nu te căciulești să te angajezi.

Caută-ți exec recruiter-ul ce îți propune un proiect pe net.

Crede-mă, este în interesul tău legitim, poți să faci asta, chiar recomand să îi spui recruiter-ului acest lucru. Nu de alta, dar dacă găsești pe net faptul că recruiter-ul pune poze cu fete îmbrăcate în fuste și maieuri, poze făcute pe stradă, poate nu este cea mai bună alegere. Și apropo de asta…

Sper (degeaba) că comunitățile de HR vor izola aceste cazuri de recruiteri.

Există recruiteri buni și foarte buni. Firme de exec recruiting care excelează și care angajează talente pe poziții cheie, talente ce duc acele companii la un alt nivel. Și există recruiteri care lucrează pe proiecte cu firme de stat unde rolul lor este să explice de ce o beizadea numită politic este alegerea potrivită pe acea poziție. Iar tu, în calitate de candidat, alegi și tu cu cine lucrezi. Și lucrurile vor merge înainte. Sper doar că ceilalți recruiteri vor fi mai curajoși în a arăta cu degetul exemplarele care le fac meseria de rușine.