HORECA suferă

Citeam acest articol amuzant pe Digi despre supărarea unor reprezentanți ai industriei de travel care se plâng că ministrul economiei Claudiu Năsui a spus de prețurile de pe litoralul românesc că sunt prea mari. Și au început reprezentanții să o dea pe românisme: „nu putem compara ’mere cu pere cu prune’” – da ăia pe afară dau și calitate la prețuri mari, așa este; „E vorba de câți bani ai. În general, cam știi ce vrei să faci. Nu te duci la agenția de turism să te hotărăști acolo” – pe scurt, nu mai fiți #saraki; „Cine merge în vacanță și caută pomeni cred că mai bine stă acasă” – la fel, nu mai fiți #saraki; „din punctul meu de vedere, România are standarde” – da, standardul fiind țeapa; și o spun ca client care a vizitat zeci de hoteluri din această țară.

This is a one time shot.

Un driver pentru industria locală de HORECA este faptul că orice călătorie în străinătate reprezintă un risc. Risc de îmbolnăvire, risc de a prinde un lockdown la plecare sau la întoarcere, risc de anulare a călătoriei etc. Drept urmare, foarte mulți români își vor petrece vacanța în România. Oportunitatea este ca industria HORECA să înțeleagă că această oportunitate este unică, că odată ce pandemia dispare și oportunitatea dispare și că ar face bine să își fidelizeze ACUM clientela care va veni să își petreacă concediile în locațiile din România.

Românii se așteaptă la țepe în România.

Turistul român se așteaptă să plătească puțin pentru servicii extra fiindcă este la el acasă. Da, când în străinătate plătești în EUR percepi altfel prețurile. Aici le compari cu prețurile din Auchan și din Mega și îți dă cu virgulă. Însă românul se AȘTEAPTĂ că va lua țeapă oriunde va merge. Așa că își pregătește nervii din timp pentru concediul din care oricum se va întoarce mai obosit decât a plecat, mai încordat și mai încrâncenat. HORECA ar face bine să înțeleagă acest lucru și să își surprindă plăcut clientela livrând servicii de calitate pentru prețurile pe care le solicită.

Agențiile de turism trebuie să își diferențieze oferta.

Eu sunt client Genius pe Booking și beneficiez de niște oferte excelente cam peste tot prin lume. În România nu rezerv hoteluri decât prin Booking; ultima oară când am apelat la o agenție a fost acum trei ani. De atunci nu am folosit decât Booking. Lucrez cu câteva agenții de travel și sunt surprins de cât de puține au înțeles ce înseamnă diferențierea serviciilor, digitalizarea, diversitatea ofertelor și garantarea pachetelor. Discursul este cel pe care îl vedeți mai sus – nu mai fiți #saraki. Zevzecilor, oamenii au bani puși deoparte dar nu vor să vi-i dea, înțelegeți?

Lăcomia strică tot business-ul.

Compar litoralul românesc cu o stațiune din Olanda, Scheveningen. România are sezon cam trei-patru luni pe an. Olanda, țară nordică, dacă are două luni sezon este bine. Scheveningen este full și vara și iarna. Litoralul românesc șomează în afara sezonului fiindcă nu are nimic de oferit. Litoralul românesc șomează la prima ploaie fiindcă nu are nimic de oferit. Mentalitatea asta de tun a făcut ca mulți antreprenori să vomite „oferte” ca cea de mai jos în stațiuni-fantomă precum Olimp.

Turismul românesc are nevoie de o strategie.

Mă rog, România are nevoie de o strategie – neavând o strategie, cu siguranță suntem pe strategia altor țări. O viziune, un mesaj de țară, ceva, orice. Frunza lui Udrea a fost ultima strategie scremută și știm ce a ieșit. În rest, nimic. În lipsa unei strategii în momentul în care din nou se va putea călători liber lumea va pleca oriunde numai în România nu.