De câte ori aud de „îmbrățișează AI-ul”, „nu vei fi înlocuit de AI ci de cineva care știe să folosească AI”, „care este journey-ul tău în AI?” și alte flatulențe intelectuale, mă duc la cufărul cu zâne, îl deschid, prind o zână și o prizez (context pentru cei care nu au văzut filmul). Îmi amintesc cu drag de maxima „a fool with a tool is still a fool”, care la AI devine „a fool with an AI tool is a hyper-speed failing fool”.
AI-ul nu este ceva nou.
Așa cum spun la cursurile mele de AI (moment publicitar), AI-ul nu este ceva nou. A apărut prin anii 50, iar în 1956, la Dartmouth Summer Research Project on Artificial Intelligence, AI-ul a devenit materie de studiu oficială. Deci putem spune că AI-ul are cam aceeași vechime cu IT-ul. De ce a evoluat atât de greu și de încet este subiect de studiu la curs, deci haideți.
Riscurile privind AI-ul s-au observat încă din primii ani, mai ales odată cu apariția algoritmului ELIZA în 1966, un program bazat pe natural language processing (NLP – nu, nu nelepeu’ dă la coceală): discriminare (creat pentru a discuta cu persoane caucaziene), părtinire, acuratețe (genera și tâmpenii). Dar cea mai mare problemă a fost efectul ELIZA, prin care programului, într-un mod inconștient, i-au fost atribuite de către utilizatori caracteristici umane precum empatie, înțelegere semantică, experiență. Deseori utilizatorii au devenit dependenți de program, vorbind cu acesta așa cum ar face-o cu un om.
Generative AI – bucurați-vă cât mai puteți.
Sărim niște decenii, de la ELIZA la ChatGPT și AI generativ de muzică, imagini, video. Catalizatorul AI-urilor din familia Deep Learning (din care fac parte și generativele) a fost cloud-ul, ce a permis algoritmilor să acceseze resurse tehnice aproape infinite, limitate doar de posibilitățile financiare ale investitorilor. OpenAI este o fundație, puternic finanțată, ce dispune de resurse uriașe și care oferă utilizatorilor posibilitatea de a utiliza ChatGPT fie gratis, fie plătit (cu două abonamente – 20$/lună, 200$/lună). Abonamentele nu acoperă nici banii de semințe, așa încât fundația se gândește deja la un abonament de 20.000$ pe lună.
AI-ul generativ costă și costă mult, de aceea dacă nu se găsesc mai repede soluții care să îl facă viabil economic, o să vedem niște decizii dure în acest sector.
Un alt risc însă este reprezentat de convergența rezultatelor și de calitatea output-urilor, dar tratăm acest risc mai jos. Ce voiam să vă zic este că acum este momentul să vă bucurați de AI-ul generativ, la cum evoluează lumea s-ar putea să vedem niște surprize.
Dependența de AI generativ – un risc sistemic.
Lucrând cu mulți clienți, atât în proiecte cât și la cursuri, sap să înțeleg cum folosesc AI-ul generativ. Unii timid, alții organizat, unii gratuit, alții abonamente în cloud dedicat sau implementări locale. Am văzut foarte multe abordări, multe ilegale (urcarea datelor confidențiale în ChatGPT mi se pare ceva de bezna minții) însă toate au în comun un singur lucru: creșterea dependenței de AI-ul generativ.
Riscul sistemic este unul prezent pe mai multe dimensiuni:
- Încredere oarbă în rezultate. AI-ul generativ minte sau „halucinează” cum se zice în industrie. Halucinațiile nu sunt erori, sunt „by-design” întrucât modelele actuale de AI generativ sunt modele narrow, adică fac un singur lucru bun. Un model large language model nu face decât să „prezică” următorul cuvânt dintr-o frază. Sistemele AI care își verifică rezultatele folosesc abordări multi-agent, adică mai multe AI-uri ce comunică între ele. Însă halucinația este un efect, nu o eroare și nu poate fi eliminată complet niciodată. Așa că trebuie să ai mecanisme de detecție și tratare rapidă a lor. Cu asta ne ocupăm noi la Tudor Galoș Consulting, printre multe altele (nou moment publicitar). Apropo de asta, la curs am un exemplu de corupere a unui model LLM public.
- Data breach-uri. Datele urcate în sisteme generative publice, precum ChatGPT, Claude.AI, Llama etc pot fi cache-uite și expuse în momente complet aiurea către alți utilizatori. Iată un exemplu prin care date de training au fost expuse. Deci dacă urci date confidențiale, inclusiv date personale, faci data breach.
- Convergența rezultatelor. Un studiu din 2022 de la Universitatea din Kyoto arată ceva ce statistic era clar că se va întâmpla, anume faptul că generativele încep să genereze conținut convergent, similar cu conținutul deja generat. Logica este simplă: oamenii generează conținut, îl urcă pe internet, este reingerat, procesat, iar se generează ceva și pe baza lui, iar e publicat, iar este reingerat. Se formează niște „căi bătătorite”. Exemplu: băgați pe ChatGPT, Copilot și Grok promptul „scrie un eseu despre Mihai Eminescu” și vedeți de câte ori vă apar „Luceafărul poeziei românești”, „poetul nepereche”, „poetul național”. Plus o structură similară. La curs avem exemple și mai sexy :).
- Încălcarea copyright-ului. Acesta este un risc nou și afectează grav agențiile de creație, de marketing și de PR de peste tot din lume. Modelele actuale generative au ingerat mult conținut protejat de copyright și deja sunt multe procese pe rol. Însă probabil nu vă gândiți că acest aspect vă poate afecta însă credeți-mă, vă afectează mai mult decât credeți. În 2017, Curtea de Apel din Paris tranșa unul dintre cele mai dificile cazuri de încălcare de copyright. O companie reprodusese o poză a lui Jimi Hendrix, ce ținea o țigară în mână, înlocuind țigara cu un vape produs de ei. Întrucât poza nu era copiată ci doar reprodusă, au spus că nu este protejată de copyright, însă au pierdut definitiv la apel. Gândiți-vă acum că un AI generativ generează conținut „asemănător” – poză, film, text – cu o operă protejată de copyright.
Toate aceste riscuri trebuie analizate nu doar bidimensional (probabilitate de manifestare și impact) ci cel puțin tridimensional (se adaugă viteza de manifestare). Dar ce se poate întâmpla rău cu agențiile de creație, PR și marketing?
AI-ul poate aduce moartea agențiilor.
Ok, subtitlul este un pic panicard, dar riscul este foarte mare. Discutând cu prieteni vechi din industria de creație, și ei (și eu) sunt panicați de cât de mult se folosește AI-ul generativ în propunerile de layout-uri, vizualuri, strategie și copywrite. Mai mult, se folosește conținut generat „la prima mână”, fără prea multe rafinări în thread-uri de conversație, fără intervenția „umană” absolut necesară. Și AI-ul are niște „semnături” vizibile, pe care le vede orice client, cu un minim de efort.
De ce să dea clientul sute/mii de EUR pe o creație, când MidJourney i-o poate face în câteva secunde, repetat, pe orice format, la 20 EUR/lună? De ce să plătească copywriting dacă ChatGPT îi generează texte optimizate SEO, cu ce tonalitate dorește, pentru 20$ pe lună? Și aici efectiv mă doare capul, fiindcă directorii de creație stau cu capul în nisip și se prefac că nu văd cum firma le este făcută arșice de AI-ul folosit prost.
Să ne înțelegem: este perfect OK să scrii un text cu ajutorul AI, sau să folosești AI în procesul de creație. Dar așa cum spun și la curs, folosește-l să te ajute, NU SĂ TE ÎNLOCUIASCĂ! E ok să folosești pentru o strategie formatul propus de ChatGPT, dar nu conținutul! Este OK să folosești o rută creativă indicată de MidJourney sau Dall-E, dar nu lua imaginea as-is! Repet, toate generativele au o „semnătură” pe care orice specialist o „miroase”.
Chiar dacă credeți că partea cu încălcarea de copyright nu vă afectează încă, gândiți-vă cât de penibili ați ieși dacă ați propune o campanie gândită de ChatGPT, cu texte gândite de ChatGPT și cu imagini generate de Dall-E sau MidJourney și vine clientul și vă arată originalul de unde s-au inspirat roboții? Campanii similare, eventual și cunoscute?
Nivelul de creativitate al generativelor scade și este absolut normal și verificabil științific. Nu o spun eu, o spune matematica statistică ce stă în spatele algoritmilor de AI. Generativele fac șaorme din conținutul existent, combinând elemente până când iese ceva viabil (sau nu, că nu verifică ele nimic de obicei), dar asta nu este creativitate! Pe măsură ce tot mai mult conținut generat de AI este reingerat de către AI, variațiile vor deveni (statistic) minimale și tot ce se va putea genera va fi generat.
Drept urmare, folosiți-vă umanitatea pentru a crea valoare pentru clienți, altfel da, veți fi înlocuiți.
1 comentariu Adaugă comentariu
Citez:
A fost un articol cu link către un podcast, invitat fiind CEO-ul actual al Microsoft:
https://www.youtube.com/watch?v=4GLSzuYXh6w
https://futurism.com/microsoft-ceo-ai-generating-no-value
Când a spus partea cu „(…)the benchmark is the world growing [at] 10%(…)”, gândul mi-a fost la inflație inerțială. Momentan, Nadella vede succesul A.I.-ului strict din perspectiva inflației anuale, a tot globului. Atât. Nu că ar inventa „motorul cu aburi” & metoda de fabricație pe linie de asamblare, este ceva strict prezentat ca o dependență de fiscalitate pe planetă.
Nu cred că se va fâsâi A.I.-ul, având în vedere că au băgat la bani pe machine-learning de la investitori la securiști în economie (InQTel, Darpa etc.) & abonament cu contracte la statul american (și altele?), însă a mai fost o treabă în care un model posibil de a încerca să facă A.I.-ul profitabil este acum să îl bage pe gât forțat clienților de programe software.
Adică, fiecare firmă de IT din SUA, și alte țări, vor adăuga A.I.-ul lor în software-urilor de autobază.
Dau un exemplu FICTIV RIDICOL:
-Cumperi Microsoft Office? Prețul e de 500$-$1000$.
-Aoleu, cum așa?!? Costa 200$ când l-am luat eu!?!
-Păi inflație, un alt UI, am mai vârât câte ceva de împletitură șiii… a, are AI acum!
-OK, dar eu vreau fără AI.
-Nu se poate, inflația.
-Și cu inflație, e prea mult. AI ăla face să coste atât de mult.
-Aa, păi nu se poate, că e „integrated”, „incremented”; chestii pe care tu pros– ăăă, clientul nostru drag, nu le înțelege.
POC! Din asta forțează din inerție corporații, firme medii, de servicii să cumpere ceva scump pe motiv că are AI ambalat. „Depinzi de Excel? Nasol, costă X bani, mai ales că are AI, costuri de energie, hosting…” toate rahaturile de împletitură.
Oamenii nu vor n-ai avea access la programe fără A.I. pe motiv că au nevoie de bani să continue să vâre in proiectul „milenar”.
Aia cu abonamentul de 20,000$ pentru Sam Altman e doar o propunere mărginașă.
E asta un model de business disperat? Tactica băgatului în gât a clienților a ceva ce nu vor?
Firmele vor claca, fie din inerție, ori că nu au alternative (dând mai departe costurile către clienți), iar ăia mici vor urla cel mai tare.
Parțial – doar parțial! – se cam înțelege de ce Trump vrea inflație a dolarului și să de-a peste cap economia mondială: să ajute proiectele pe A.I. să dea bine pe caietul/brevetul la raporturile de creștere profilurilor marginale la shareholduri, sperând să convingă că „(…)i-auite, AI începe să rodească! Băgați acum să îl ajutați pe Sam și pe alții, ignore the world’s wailing in pain…”
Sadism? Cinism?
Dacă vine AI-ul, vine pe tactica băgatului (în gât) la pachet a software-urilor + abonamente silver/gold/premium + ceva-ceva pe dezvoltare de defense industry cu camere & senzori…
Lehamite.
Ar fi ceva cinic & sinistru ca să aflăm că, de fapt, AI-ul nu va „inventa o culoare nouă” sau vreo formulă magică la cum să multiplici sursele de electricitate, hidrocarbon, filtrat apa mai bine ș.a.m.d.
Cred că aici e dezamăgirea cea mai mare despre care nu spune nimeni nimic: cărți tarot digitsle, varianta chatbot avansat, care știe să poarte „conversații” false la cafea inexistentă copiind în timp real orice creație online (pe internet sau programe software).
Să vezi tu ce griji de OpSec pe firme va fi asta cu A.I.-ul preambalat pe programe, dacă va fi…