Jur că nu reușeam să înțeleg cum naiba reușesc oamenii să citească pe plajă atunci când merg la mare, având atâtea distracții: înot, alcool, muzică, dans șamd. Drept urmare, am mers în a doua vacanță din această vară (viață de antreprenor, faci mai multe vacanțe, dar dinamice – adică mai și lucrezi la chestii cool) doar cu telefonul, convins fiind că nu voi face decât să mă distrez, eventual ceva Social Media.
Și totuși realitatea bate filmul.
Iar în filmul acestei vacanțe pe care am ales-o special pentru a nu ne întâlni conaționalii, au apărut vreo două grupuri extrem de gălăgioase și de remarcabile. Efectiv plaja era a lor. Ce le puteai reproșa? Că sunt zgomotoși? Că bârfesc femeile de pe plajă și colegele (când soțiile plecau să-și ia de băut, bărbați curajoși)? Că aveau cele mai mari gonflabile de pe plajă cu care incomodau turiștii? Nu era nimic ilegal, nu încălcau nicio regulă. Drept urmare, ca să nu o iau razna, am deschis Kindle și Google Books.
Sunt trei cărți cu care m-am distrat în aceste zile.
Pompierul: În umbra Lunei, de Cetin Ametcea. Cetin îmi este prieten, în prima zi în care a pus cartea la vânzare online am și cumpărat-o. Așteptam această carte de câțiva ani drept urmare am citit-o cum am cumpărat-o însă m-a lovit precum lovește un tren o vită care stă și se uită la el. Eu eram vita. Știam că trecuse prin chestii grele, dar nu atât de grele. Cartea te face să râzi, să plângi, să stai cu stomacul strâns ca apoi iar să râzi.
Am citit-o prima oară și nu mi-am găsit cuvintele. Am citit-o a doua oară și din nou, întunericul prin care a trecut acest om m-a înfiorat. Fiindcă îl și cunosc și uneori mintea refuză să accepte unele clipe. Detalii despre incendii, detalii despre emoții, detalii despre tragedii, detalii. Foarte, foarte multe detalii ce te pun în pielea personajului făcându-ți mintea să picteze scene întregi.
Acum am citit-o altfel. Am citit-o conștientizând că deși după asemenea experiențe ca om ai toată șansa să ajungi fie la Bălăceanca, fie pe străzi trăgând din pungă, fie la pârnaie, Cetin este un winner. Este un blogger de succes, este om de familie, scrie în continuare, scrie bine. Este un om echilibrat. Iar cartea este de fapt jurnalul unui om ce a orbecăit prin tenebrele cele mai întunecate ale vieții, ieșind la lumină precum omul din celebra peșteră din Republica lui Platon.
O puteți cumpăra electronic sau fizic, eu am luat-o electronic.
Talking to Your Kids About Sex, de Lauri Berkenkamp și Steven C Atkins. O carte ușoară, scrisă pentru părinții care fac copii ca să fie acolo cineva care le dă un pahar de apă la bătrânețe. Acoperă toate vârstele copiilor, este un fel de manual de bun simț despre cum să faci educație sexuală acasă fără să te rușinezi. Din păcate, ar trebui să fie lectură obligatorie pentru majoritatea părinților care sunt complet ignoranți și care nu înțeleg că educația sexuală începe încă de la grădiniță. Dacă sunteți analfabeți puritani și v-ați scandalizat, relax, nu se recomandă vorbitul despre penetrare la vârste mici. Dar răspunde inclusiv la diversele întrebări cu care copiii vin acasă după ce aud tâmpenii la școală. Q&A adică, să înțeleagă mai bine corporatiștii.
O puteți cumpăra electronic sau fizic, de pe Amazon.
Meditațiile lui Marcus Aurelius. Cea mai bună carte despre stoicism, este un fel de Biblie a stoicismului. Nu am reușit încă să o citesc pe toată, dar hai să zicem că cu ea am început sejurul din Grecia, după primele interacțiuni cu conaționalii pe plajă. De fapt am fost cel mai câștigat având o atitudine stoică, după ce am reușit să îmi calmez furia.
Cam atât. Nu sunt fanul citirii la viteză, deci atât am putut. Nu credeam că o să ajung să citesc pe malul mării, cumva am vrut însă să mă deconectez și am reușit. Nu este o idee proastă deloc asta cu cititul pe plajă, astăzi mai exersez.
1 comentariu Adaugă comentariu
abia astept concediul. Aveam „Pompierul” in plan. urmeaza sa vad cu ce-l completez.