Tudor Galos

- The Blog of Tudor Galos -

Ce detestăm la București

Hatereală în 5 puncte

Articol din categoria: General

Că tot am vorbit aici de cinci motive pentru care Bucureștiul poate fi iubit, iată mai jos cinci puncte pentru care Bucureștiul este nasol. Din perspectiva unui om aflat în vizită de 23 de ani.

Bucureștiul cel detestat.

De-a lungul timpului Bucure╚Ötiul ca ora╚Ö a ajuns s─â fie detestat de locuitorii provinciilor istorice deoarece le-a furat ÔÇ×caimaculÔÇŁ business-ului, a intelectualit─â╚Ťii ╚Öi multe din oportunit─â╚Ťile de dezvoltare. Ia╚Öiul ├«nainte de Mica Unire era un t├órg regional extrem de important, o poart─â de trecere ├«ntre Imperiul ╚Üarist ╚Öi Vestul Europei, iar oamenii de afaceri de aici f─âceau mul╚Ťi bani de pe urma comer╚Ťului. Br─âila era porto franco ╚Öi cuno╚Ötea o puternic─â dezvoltare economic─â. Clujul, Timi╚Öoara, Oradea, Arad, Satu Mare, Sibiu ┬áÔÇô ora╚Öe transilv─ânene cunoscute pentru dezvoltarea extraordinar─â din timpul Imperiului Habsburgic ╚Öi mai apoi din timpul Imperiului Austro Ungar ÔÇô au pierdut ╚Öi ele enorm de mult prin ÔÇ×centralizareaÔÇŁ excesiv─â f─âcut─â de autorit─â╚Ťile Rom├óniei Mari, centralizare e╚Öuat─â din punct de vedere economic ╚Öi care a continuat ├«n mod for╚Ťat, stahanovist ├«n timpul regimului comunist. La ora actual─â 27.3% din PIB-ul Rom├óniei se realizeaz─â ├«n regiunea Bucure╚Öti. De aceea cei din provincie privesc Bucure╚Ötiul cu ne├«ncredere, din cauza centraliz─ârii economice, politice ╚Öi sociale.

Aglomera╚Ťia.

Bucure╚Ötiul este un ora╚Ö ce oficial are 1.83 milioane locuitori. Neoficial, peste 2.5 milioane ╚Öi num─ârul este ├«n cre╚Ötere liber─â. M─âcelul arhitectural f─âcut de autorit─â╚Ťile comuniste ╚Öi haosul imobiliar de dup─â Revolu╚Ťie au dus la construirea ÔÇ×la liberÔÇŁ a unor cartiere reziden╚Ťiale ╚Öi de business care nu erau deservite de transportul ├«n comun ╚Öi care au schimbat complet traficul din Bucure╚Öti. Proasta gestionare a transportului ├«n comun, subdimensionarea, lipsa autobuzelor, a tramvaielor, a garniturilor de metrou a creat aglomera╚Ťie ╚Öi ├«n trafic dar ╚Öi ├«n transportul ├«n comun. ├Änainte de pandemie Bucure╚Ötiul primise ÔÇ×premiulÔÇŁ pentru ora╚Öul cu cel mai ├«ngrozitor trafic din lume. Dup─â pandemie transportul ├«n comun s-a golit ╚Öi s-a umplut de ma╚Öini, deci este ╚Öi mai r─âu. Cuplezi acest status-quo cu lucr─âri f─âcute aiurea pe str─âzi, ╚Öantiere deschise ╚Öi uitate ╚Öi ai imaginea unui ora╚Ö complet sc─âpat de sub control.

Cutremurul.

Da, acel cutremur pe care ├«l a╚Ötept─âm f─âr─â s─â facem nimic. ╚śi va veni, ╚Öi c├ónd va veni va fi foarte, foarte nasol. Acest articol descrie foarte bine cam ce se va ├«nt├ómpla. Simularea f─âcut─â de autorit─â╚Ťi acum c├ó╚Ťiva ani estimeaz─â c─â vor fi cam 3000 de mor╚Ťi, 5000 de r─âni╚Ťi ╚Öi cam 40.000 de oameni r─âma╚Öi f─âr─â ad─âpost. Cred c─â aceste estim─âri sunt super-optimiste ÔÇô am v─âzut la #Colectiv cam cum se descurc─â autorit─â╚Ťile ├«n caz de dezastru. C├ónd (nu dac─â) cutremurul va lovi, jum─âtate din ora╚Ö nu va fi locuibil ÔÇô vor fi cl─âdiri d─âr├ómate, conducte de gaz ce vor alimenta incendiile, autorit─â╚Ťi ├«n degringolad─â. Consolid─ârile s-au f─âcut la mi╚Öto, noi sau genera╚Ťiile de dup─â noi vom pl─âti factura indiferen╚Ťei.

Via╚Ťa este scump─â.

S─â tr─âie╚Öti ├«n Bucure╚Öti nu este deloc ieftin. Da, ai oportunit─â╚Ťi de c├ó╚Ötig dar ai infinit de multe oportunit─â╚Ťi de cheltuit. ╚śi cheltui… Totul cost─â ÔÇô transportul, m├óncarea, medicii, bonele, ├«ngrijitoarele, chiriile, ratele etc. Cererea este mare, lumea continu─â s─â vin─â ├«n ora╚Öele mari atras─â de mirajul oportunit─â╚Ťilor ╚Öi nu vede cheltuielile. Care tot cresc. Dup─â pandemie ├«n alte ╚Ť─âri HORECA ╚Öi-a redus pre╚Ťurile pentru a convinge lumea s─â vin─â (mi-am luat ni╚Öte bilete incredibil de ieftine la British Airways ╚Öi o cazare la patru stele ├«n centrul Londrei), ├«n timp ce ├«n Bucure╚Öti (probabil ╚Öi ├«n restul ╚Ť─ârii) pre╚Ťurile au explodat pe principiul ÔÇ×tapeaz─â-i acum de baniÔÇŁ. La un bar ├«n Regie, cartierul studen╚Ťesc, o bere este 9 lei. La draft. Fix aceea╚Öi bere o g─âse╚Öti la 3 lei ├«n supermarket.

S─ân─âtatea.

Bucure╚Ötiul este un ora╚Ö extrem de poluat ╚Öi plin de praf. Problema prafului putea fi rezolvat─â de mult timp, ├«ns─â udarea zilnic─â a ora╚Öului ├«nseamn─â buget pentru firmele de cur─â╚Ťenie care dau cu ap─â ╚Öi c├ónd plou─â. De asemenea poluarea este ├«ntre╚Ťinut─â de nemernicii ce ard de╚Öeuri ilegale, m├ón─â ├«n m├ón─â cu autorit─â╚Ťile care nu se ating de ei. Toate aceste lucruri, asezonate cu o via╚Ť─â nes─ân─âtoas─â, obezitate, stress, alcoolism afecteaz─â grav via╚Ťa bucure╚Ötenilor iar sistemul de s─ân─âtate nu face fa╚Ť─â la fluxul uria╚Ö de ├«mboln─âviri. Spitalele sunt subdimensionate, lipsite de medici iar pandemia de COVID-19 a scos la suprafa╚Ť─â toate vulnerabilit─â╚Ťile sistemului. Chiar dac─â spitalele sunt private, medicii se poart─â cu pacien╚Ťii fix ca la stat, cu sc├órb─â ╚Öi cu superioritate iar ratele de vindecare sunt printre cele mai mici din lume. Spitalele colc─âie de bacterii, de nosocomiale ╚Öi de alte nenorociri ce ucide pe band─â rulant─â pacien╚Ťi nevinova╚Ťi ÔÇô repet, indiferent c─â vorbim de spitale private sau de stat.

Autorit─â╚Ťile nu func╚Ťioneaz─â.

Cumva ├«n Bucure╚Öti avem cei mai agresivi ╚Öoferi din ╚Ťar─â ÔÇô probabil ╚Öi din Europa. Dac─â ar fi liber la arme aici am avea El Dorado. Fiindc─â Poli╚Ťia este inutil─â ╚Öi nu ├«╚Öi face datoria lumea ╚Öi-a luat legea ├«n m├óini ╚Öi s-a apucat s─â ├«╚Öi fac─â singur─â dreptate. Lumea se ia des la b─âtaie ├«n trafic, acum c├óteva zile un motociclist a omor├ót un trotinetist, dar agresivitatea se observ─â ╚Öi ├«n ora╚Ö, ╚Öi ├«n transportul ├«n comun, ╚Öi ├«n baruri, ╚Öi ├«n cluburi, ╚Öi ├«n restaurante. Lumea r─âspunde agresiv, se poart─â agresiv, trebuie s─â fii tot timpul ÔÇ×├«n priz─âÔÇŁ ╚Öi acest lucru ├«╚Ťi m─ân├ónc─â toat─â energia. Obi╚Önuit─â ca autorit─â╚Ťile s─â nu func╚Ťioneze, lumea ├«ncearc─â s─â rezolve problemele prin mijloace ╚Öi prin puteri proprii. ╚śi nu vorbim aici doar de Poli╚Ťie, Jandarmerie, Poli╚Ťie Local─â ÔÇô ci ╚Öi de restul institu╚Ťiilor publice locale sau na╚Ťionale pe care pur ╚Öi simplu mai nou nu le vezi. ╚śoselele sunt tot mai distruse, semafoarele func╚Ťioneaz─â c├ónd ╚Öi c├ónd, parcurile nu sunt ├«ngrijite, dezinsec╚Ťia s-a f─âcut haotic, de deratizare nu mai zic fiindc─â colc─âie ╚Öobolanii prin m─ârea╚Ťa Capital─â (hey, colc─âie ╚Öi prin Manhattan deci iat─â, avem termen de compara╚Ťie).

Ca o concluzie, este foarte greu ╚Öi obositor s─â ai o via╚Ť─â decent─â de familie ├«n Bucure╚Öti. Orice deplasare la ╚Öcoal─â sau la gr─âdini╚Ť─â ├«╚Ťi m─ân├ónc─â ni╚Öte multe ore din via╚Ť─â, orice deplasare de fapt ├«n afara casei ├«╚Ťi m─ân├ónc─â nervi ╚Öi ore. Dac─â te ├«mboln─âve╚Öti spitalele sunt capcane la care oricum a╚Ötep╚Ťi multe ore, indiferent c─â vorbim de stat sau privat. Iar via╚Ťa este foarte scump─â ╚Öi dac─â se ├«nt├ómpl─â ceva, e╚Öti cam on your own.

3 comentarii Adaug─â comentariu

  1. #2 Comentariu nou

    Ai uitat motivul principal: oamenii. ╚Üin minte ╚Öi acum prima impresie pe care au l─âsat-o colegii de facultate bucure╚Öteni asupra mea, un provincial venit ├«n capital─â ├«n 2000 (veneam dintr-un ora╚Ö mare, deci nu chiar de la coada vacii). Era prin 2000 ╚Öi ╚Ťin minte c─â bucure╚Ötenii mi s-au p─ârut, la prima impresie, agresivi, pro╚Öti ╚Öi neciviliza╚Ťi. Dac─â ├«i ├«ntrebai cum pot ajunge la un muzeu sau la un teatru (era perioada pre-Waze/Google Maps, 4G, de fapt, nici nu aveam telefon mobil atunci), se uitau la mine ca la un extraterestru ╚Öi ridicau din umeri. Mul╚Ťi nu aveau ca repere dec├ót centrele comerciale (exista un singur mall atunci, cel din Vitan, ╚Öi cateva magazine mari, gen Unirea sau Cocor, care aveau s─â devin─â mall-uri ulterior). Mul╚Ťi scuipau pe jos ├«n s─âlile de clas─â, ├«njurau ca ni╚Öte birjari ╚Öi se ├«mbr─âcau ca ultimii cocalari. ├Änc─â de pe atunci era la mod─â s─â-╚Ťi impresionezi colegii ╚Öi mai ales colegele cu ma╚Öina personal─â (pe care noi, provincialii, nu ne-o puteam permite), doar c─â pe vremea aia era vorba de o Dacie tunat─â sau un BMW ursule╚Ť la m├óna a pai╚Öpea pe care ├«l forjau aiurea prin parcare.

    Am ├«ntrebat o doamn─â pe strad─â cum ajung la nu-╚Ötiu-ce sediu unde avem treab─â ╚Öi mi-a zis c─â sunt cam 2-3 sta╚Ťii de autobuz p├ón─â acolo sau o sta╚Ťie de metrou. I-am mul╚Ťumit ╚Öi i-am zis s─â-mi arate direc╚Ťia ├«n care s─â merg, pentru c─â prefer s─â merg pe jos. S-a uitat la mine ca ╚Öi cum eram nebun ╚Öi m-a ├«ntrebat de 2 ori: „Dar sunte╚Ťi sigur? C─â e foarte mult de mers!” Dup─â 20 de ani, mersul pe jos ├«n Bucure╚Öti e privit ├«n continuare ca o activitate pentru s─âraci. (a╚Ö ad─âuga ╚Öi periculoas─â, pentru c─â trotoarele au devenit un fel de loc de depozitare pentru ma╚Öini, gunoaie, cabluri, moloz, etc.)

    Dup─â 20 de ani de stat ├«n Bucure╚Öti, am avut o revela╚Ťie: devenisem arogant, agresiv ╚Öi nervos fix ca colegii mei bucure╚Öteni de facultate. A╚Öa c─â mi-am luat t─âlp─â╚Öi╚Ťa ╚Öi am plecat ├«n ╚Ť─âri mai reci. Nu m─â mai reg─âseam ├«n acel ora╚Ö.

    22
    4
    1
    • #3 Comentariu nou

      Da, eu ca bucurestean nascut aici in Bucuresti, crescut aici..etc, pot confirma ca tot ce ai spus este 100% adevarat. Ai uitat sa adaugi ca bucurestenii sunt grabiti, foarte grabiti , de cele mai multe ori fara motiv si de aici si agresivitatea in trafic, pe strada. Tatal meu fiind din Arad , am avut intodeauna termen de comparatie. si pot spune ca am simtit intodeuna diferenta uriasa intre cele doua zone geografice.
      Bucurestiul este un spital de psihiatrie fara garduri sau pereti si nesupravegheat.

Adaug─â un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.