Cum salvăm litoralul românesc

Am fost vineri la un eveniment la Mamaia, VIN la mare, la Complex Diplomatic Mamaia, organizat de către Elena Luiza Oprea de la Dolphin Travel & Events, în colaborare cu Organizația de Management al Destinației Județului Constanța și Organizația de Management al Destinației Mamaia-Constanța (o să vedeți că această ultimă informație are sens la un moment dat).

Scopul acestui eveniment a fost de a strânge cât mai mulți specialiști din HORECA pentru a găsi soluții de creștere a turismului pe litoralul românesc. Au fost prezente și 10 crame din cele 35 existente în Dobrogea, cu sortimente unice ambalate profesionist. Apropo, asta mi-a plăcut mult de tot, nu mai vedem mizeriile alea de sticle comuniste cu ambalaje infecte, vedem sticle proiectate pentru sortimente diferite, etichete cu un design profesionist, lucruri ce demonstrează o schimbare de atitudine. Dar revenim la ele.

Au existat două paneluri, unul de specialiști ai industriei, altul de specialiști în tehnologie și în date. Scopul: să găsim soluții de „salvare” a litoralului românesc, cu focus pe Mamaia. Sper că v-am captat atenția, urmează să vă și enervez.

Primul panel a fost format din:

• George Mandilă – Președinte O.M.D. Mamaia-Constanta;
• Dragoș Anastasiu – Președinte Grup Eurolines & Investitor;
• Radu Savopol – Presedinte H.O.R.A. si Co-Fondator Lantul de Cafenele 5 to Go
• Sebastian Puznava – Presedinte Patronatul Marea & Director Complex Victoria

Nu trecuseră 5 minute când dl Anastasiu a pus problemele „pe masă” – lipsa oricărei viziuni asupra litoralului, lipsa investițiilor, haos total. Și statul și mediul privat, lipsă totală de profesionalism. Fără KPIs, nu se măsoară absolut nimic. Așa că dl Mandilă s-a simțit atacat și a intrat în detalii. Detaliile:

• Nu sunt bani, dar se încearcă activități gen adus delegație de 51 de participanți, bloggeri de travel, reprezentanți distribuție, tur-operatori etc să vadă Dobrogea. Nimic despre așteptări, măsurători, KPIs, nimic.
• La întrebarea ce să facă străinii în Mamaia: OMD propune tururi ale mănăstirilor, urmate de prânz rustic și program folcloric. Dacă face așa ceva, milioane de turiști vor năvăli, cu siguranță.
• Întrebarea moderatorului: este curat la Mamaia? Da, este, dar la începutul sezonului. La râsetele publicului dl Mandilă a explicat că firma de curățenie nu are destule resurse, lumea nu mai vrea să muncească, însă și vechea conducere a semnat un contract pe 40 de ani ce nu poate fi denunțat. La asta s-a râs cu răcnete.
• Dl Mandilă a subliniat că constănțenii sunt niște eroi ce susțin cât pot turismul din Mamaia, vizitând localurile și plajele din Mamaia, dar deja au opțiuni locale, există restaurante și plaje și în Constanța. Așa că nu vor mai veni.
• Patronii Aquapark-ului din Mamaia ar vrea să îl dărăme, dacă ar putea, să facă blocuri. Dar nu le permite PUZ-ul. Nimeni nu vrea să facă nimic altceva decât blocuri. Nu a explicat și DE CE.
• Domnul Mandilă a identificat și motivul pentru care lumea evită crâșmele din Mamaia: că nu se mai poate fuma în ele. Pe vremuri lumea venea, stătea 5h și fuma, acum nu se mai poate, așa că lumea nu mai vine la crâșme în Mamaia iar crâșmele dau faliment.
• La întrebarea „ce ne facem dacă avem un sezon ploios, ce fac turiștii atunci?” răspunsul dl Mandilă a fost „Trebuie și Dumnezeu să țină cu noi”.

Pe scurt, concluzia nespusă a primului panel a fost că dacă Dumnezeu nu ține cu noi, sezonul va fi maxim de cacao. Nu există nicio viziune sau strategie de extindere a sezonului la 6 sau chiar la 9 luni. Bulgarii cumva au soluții, există centre de conferință pe litoral, există distracții, turiștii au ce face. La noi, Dumnezeu TREBUIE să țină cu noi.

În al doilea panel, cel de tehnologie, am vorbit:

• Iuliana Tasie – VicePresedinte O.P.T.B.R. si Director Hotel Europa – Ana Hotels
• Iulian Beiu –Managing Director Accent DMC
• Subsemnatul
• Alexandru Bobe– Prorector al Universității Ovidius din Constanța
• Diana Slav – Somelier și Ghid Local

Dacă primul panel a fost cu pesimism, aici a fost cu optimism:

• Doamna Iuliana Tasie și Ana Hotels au făcut minuni din transformarea digitală – folosesc un program de loyalty de mulți ani, știu ce clienți le vin de 20 de ani, știu ce vor acești clienți și ce așteptări au. Folosesc datele, le analizează constant iar astăzi încep să adopte AI pentru a scoate și mai multă valoare din date.
• Dl Iulian Beiu, venind din distribuție, a vorbit tot despre puterea informației și a datelor.
• Eu am vorbit despre AI și despre utilizarea datelor deja existente în sisteme, date care zac nefolosite în HORECA. Poți identifica cei mai buni clienți, oportunități de upsell și cross-sell, iar AI-ul scoate aceste informații din date, dar datele trebuie să fie „curate”, structurate și etichetate. Iată câte surse de date pot fi integrate și analizate:

• Am vorbit și despre partenerul Flexkeeping, cu care lucrăm deja de peste un an, partener ce implementează o soluție SaaS de automatizare a fluxurilor hoteliere, a procedurilor standard și de gestionare a checklist-urilor fiecăruia. De exemplu, cei de la curățenie primesc pe telefon exact ce acțiuni trebuie să facă în fiecare cameră și pot raporta tot în aplicație diversele probleme sau defecte pe care le observă. În orice moment toată lumea știe ce are de făcut și vede o imagine de ansamblu a hotelului.
• Dl Bobe a vorbit despre pregătirea viitoarelor talente la Universitatea Ovidius și de parteneriatele pe care le au cu mediul privat. M-am voluntariat și eu să merg să vorbesc la studenți, abia aștept! Avem nevoie de mai mulți profesori în sistem precum dl Bobe.
• Doamna Slav este o eroină a Dobrogei, face nenumărate tururi pe care dânsa le-a pregătit de la zero și și-a luat și certificări de somelier. Probabil a făcut pentru turismul din Dobrogea cam cât au făcut toate autoritățile din Dobrogea la un loc. A ajutat cele 35 de crame din Dobrogea să treacă la un „next level” – sticlele arată excelent, etichetele arată profesionist, marketing-ul arată altcumva.

Și că tot vorbim de vinuri, la eveniment au expus cramele:

• Domeniile Caraman
• Domeniile Mitroi
• Crama Liuta
• Crama Histria
• Crama Alira
• Domeniul Bogdan
• Crama Darie (nu are domeniu)
• Crama Trantu
• Domeniile Ostrov
• Vinuri de Garaj
• Familia Vlădoi

Precum vă dați seama, a fost o degustare dificilă, foarte dificilă. Am degustat atent, repetat, pentru a mă convinge de modul în care soarele a mângâiat roada se transpune în arome unice în fiecare tip de vin (precum mi-a spus un coleg din Republica Moldova la o bețivăneală degustare de vinuri).

De remarcat două brand-uri dobrogene despre care habar nu aveam.

• Doza de fresh – sucuri naturale din fructe și legume presate la rece. Business de familie, sucuri foarte bune (limonada cu ghimbir și agave și limonada cu sirop de agave sunt excelente). Îi găsiți în Auchan sau comandați direct de la ei.
• Brânzeturile TU! – fabrică de lapte ce produce o gamă largă de sortimente de brânză. Am degustat brânzeturile maturate, dar m-a dat pe spate Stracchino. O parte din produse le regăsiți pe Freshful. Ca o notă importantă, mi-a luat jumătate de oră să le găsesc site-ul. Este complet dezindexat, am căutat după imaginea cu logo-ul luată de pe site-ul evenimentului. Nu se poate așa ceva în 2024!

Închei vorbind despre Hotel Nyota, unde am stat. Este, sincer, cam singurul hotel pe care îl percep ca livrând servicii de calitate din toate hotelurile vizitate pe litoralul românesc. Bar, restaurant, camerele foarte mișto, duș walk-in, produse de calitate în baie, mini-bar bine dotat, personalul bine-voitor și pus pe treabă. Hotelul are și piscină și o plajă proprie, accesibilă prin intermediul unui drum (nu este chiar pe malul apei). Ah, da, are și parcare acoperită. Singurul dezavantaj rămâne proximitatea de zona de cluburi a Mamaiei, dar dacă închizi ușa la balcon nu se prea aude bumți-bumți-ul. Din păcate, vremea fiind răcoroasă, litoralul era absolut gol – efectiv nu ai ce face pe litoral decât să stai în cameră sau în restaurant și să te faci lopată.

În concluzie, producătorii români locali din zona litoralului românesc au crescut și fac treabă. Turismul însă nu se face profesionist și acest an va fi din nou unul nasol din punct de vedere al concurenței cu Bulgaria. Prețuri mari versus servicii proaste, lipsa viziunii, lipsa infrastructurii, lipsa distracțiilor, lipsa personalului. Însă sunt oportunități – 35 de crame în Dobrogea? Tururi de degustare de vinuri cu program complet (hai că se poate scăpa și una-două mănăstiri, să te dregi sufletește după ce ai păcătuit cu vinurile)! Centre de conferințe și hoteluri de business fiindcă firmele vor și alte locații de evenimente, iar pe litoral efectiv nu sunt! Water parks, cum s-au făcut atâtea prin țară! Și totul bazat pe date existente – câți turiști vin în România, câți ar putea veni, cât ar putea cheltui, cum, pe ce etc. Aceste date există și există și tehnologiile capabile să le extragă! Cu asta ne ocupăm la Tudor Galoș Consulting în procesele de data discovery!

Felicitări Elenei-Luiza Oprea de la Dolphin Travel & Events, care a făcut magie cu acest eveniment de care era enorm de multă nevoie. Da, există multă reticență la operatorii de pe litoral, dar poate-poate se mișcă ceva. La anul vom fi și mai mulți, apoi și mai mulți și într-un final și autoritățile vor trebui să își facă treaba și să nu își mai delege atribuțiile către Dumnezeu.