Corectitudinea politica in inactiune
456
post-template-default,single,single-post,postid-456,single-format-standard,bridge-core-1.0.5,ajax_fade,page_not_loaded,,vertical_menu_enabled,qode-title-hidden,qode_grid_1300,side_area_uncovered_from_content,qode-content-sidebar-responsive,qode-theme-ver-18.1,qode-theme-bridge,disabled_footer_top,qode_header_in_grid,wpb-js-composer js-comp-ver-6.0.2,vc_responsive

Corectitudinea politica in inactiune

HBO MAX a decis să retragă temporar filmul „Pe aripile vântului” din 1939 de pe canalul de streaming în urma apelurilor repetate ale unor activiști. Filmul va fi pus înapoi în platformă după ce i se va adăuga un disclaimer care să explice contextul filmului și să condamne rasismul. Aceeași soartă a avut-o și serialul Little Britain – serial care de altfel satiriza fix rasismul, discriminările de orice tip și stereotipurile.

Și aceasta este imbecilitatea cenzurii – am trăit-o pe vremea comunismului când scene întregi din filme erau cenzurate (sau chiar filmele cu totul) deoarece se considera că „intoxică” poporul. Căci poporul era prost și trebuia educat de către Partid.

Mișcarea de corectitudine politică fix asta urmărește – „educarea” poporului bou cu valorile forțate ale propagandei promovate de mișcare; un fel de Coaliția pentru Familie ediția „mumoasă”. Să spui că TREBUIE un disclaimer unui film care nu este documentar ci o ficțiune înseamnă că consideri spectatorii proști. Ce urmează, să rugăm lumea să nu sară de pe clădiri ca în Matrix?

Am văzut „Pe aripile vântului” când eram copil, când eram adolescent și când eram deja matur. Niciodată nu mi s-a părut că sclavii aceia erau fericiți. Erau sclavi, nu aveau libertate, erau asupriți. Mi-a fost clar din prima, nu mi-a trebuit niciun fel de disclaimer!

Această propagandă comunistă care cere înlocuirea artei care nu mai este aliniată la valorile curente este o aberație autocrată, o mișcare împotriva libertății de expresie și chiar împotriva respectului! Da, lumea trebuie să conștientizeze ce a însemnat perioada de sclavie – și România a fost campioană la capitolul sclavie, abia regimul Cuza i-a eliberat pe robi, dar nu vorbim despre asta că nu cadrează, așa cum nu discutăm nici despre rolul României în Holocaust.. Lumea trebuie să descopere ce înseamnă sclavia, istoria ei, totul – dar nu să i se spună ce să gândească! Este o mizerie comunistă și am înghițit destul comunism ca să vină niște activiști să îmi spună ce să gândesc!

Efectul mișcării de PC este fix reversul – radicalizarea celor obligați să intre într-un tipar. Egalitatea între oameni nu înseamnă ca toți să gândească la fel, niciodată oamenii nu au fost toți la fel. Înseamnă ca oamenii să se descopere, să își descopere valorile și să învețe să trăiască în diversitate!

La final, vă las cu un extras dintr-o ședință a Academiei Române, când s-a luat decizia ca operele lui Brâncuși să nu fie aduse în România:

„Ședința este prezidată de tov. Acad. M.Sadoveanu

Participă: Acad. Gh. Călinescu, I.Iordan, Camil Petrescu, Al.Rosetti, Al.Toma, G.Oprescu, Jean Al.Steriadi, V.Eftimiu și tov. Geo Bogza, Prof.Al.Graur, Prof. I.Jalea, I.Panaitescu-Parpessicius și K.H. Zambaccian.

[…]

Tov. Acad. Călinescu , ia notă asupra comunicării tov.Prof.Jalea, constată că Brâncuși nu poate fi considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esențiale și caracteristice acestei arte. D-sa clarifica noțiunea de realism , în sensul vederilor creatorilor de artă sovietici, ca o transpunere pe plan superior a realității și nu ca o reproducere fotografică a ei, așa cum e înțeles în mod stângiat.

D-sa încheie arătând inutilitatea continuării discuțiilor asupra lui Brâncuși.

Tov. Acad Oprescu spune că nota tov. Călinescu a lămurit o serie de chestiuni importante.

D-sa arată datele si faptele citate de D-sa cu privire la Brâncuși, o figură mai puțin cunoscută, arată lipsa lui de sinceritate, și îl ilustrează ca pe un om de talent și de mari speranțe în prima parte a activităților sale, dar care, sub influența unor sculptori la modă la Paris, care cultivau indifenitul și a cubismului, speculând prin mijloace bizare gusturilor morbide ale societății burgheze.

Tov. Acad. V. Eftimiu, precizează că tov.Jalea a intenționat prin comunicarea D-sale sa reabiliteze operele valabile ale lui Brâncuși.

Tov. Prof. Graur este împotriva acceptării în Muzeul de Artă al R.P.R a operelor sculptorului Brâncuși, în jurul căruia se grupează antidemocrații în artă. D-sa cere ca în secțiune să se discute pe viitor probleme rezolvate si publicate de autorul comunicării și propuse spre discutare Secțiunii.”

4 Comments

Post A Comment