libertatea sau viata

Pandemia actuală de COVID-19 a speriat întreaga omenire și a pus-o în izolare forțată pentru a limita răspândirea agresivă a bolii. Pentru prima oară oamenii nu au unde fugi, aproape fiecare țară de pe această planetă confruntându-se cu cazuri mai mult sau mai puțin grave. Reducerea răspândirii și combaterea bolii sunt prioritare pentru autoritățile guvernamentale din fiecare țară, și fiecare a luat măsuri destul de severe în ceea ce privește reducerea circulației, izolarea socială, monitorizarea răspândirii bolii.

Și totuși, zilele acestea trebuie să ne punem întrebarea foarte serios: la ce drepturi suntem pregătiți să renunțăm pentru a ține sub control această epidemie? La o primă vedere, la toate! Da, nu mai avem drepturi dar uite, trăim, respirăm, ne bucurăm de cei dragi care și ei trăiesc și respiră! Yey, renunțăm temporar la drepturi pentru a putea supraviețui!

Istoria ne arată că de fiecare dată, dar de fiecare dată când cetățenii „de bunăvoie” au renunțat la drepturi „temporar”, acel „temporar” s-a dovedit a fi ceva mai mult – ani, zeci de ani – cu rezultate catastrofale pentru oameni. Este destul să ne uităm cum Hitler a ajuns la putere și cât de entuziasmați erau oamenii de renunțarea la democrație. Pas cu pas li s-a inoculat ideea că fără un control strict haosul democratic vine și distruge spiritul națiunii. Rezultatul îl cunoaștem cu toții…

Zilele acestea suntem nevoiți să renunțăm la niște drepturi din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În România acest lucru se întâmplă prin decretul prezidențial de instituire a stării de urgență pe teritoriul țării. Conform acestui decret se pot restrânge exercițiile următoarelor drepturi:

• libera circulație;
• dreptul la viață intimă, familială și privată;
• inviolabilitatea domiciliului;
• dreptul la învățătură;
• libertatea întrunirilor;
• dreptul de proprietate privată;
• dreptul la grevă;
• libertatea economică.

Nu spun că se vor restrânge toate aceste drepturi căci există o obligație de proporționalitate, dar doar autoritățile pot decide când anume să restrângă sau nu anumite drepturi.

Problema pe care o am eu este atunci când oamenii încep să ceară restrângerea unor drepturi deoarece acesta este primul pas spre un regim autocrat. Nicio dictatură, niciun regim autocrat nu a rezistat fără suportul (la început) al populației urmat de controlul oamenilor. Orice dictatură a început cu suport popular – din antichitate până în prezent fiecare dictator a manipulat frica populației pentru a-și impune un regim autocrat.

Cu toții înțelegem când în aceste zile autoritățile pot interzice deplasările populației, pot cenzura conținut (mai ales fake news) digital ce este distribuit populației, pot rechiziționa bunuri de la firme și de la populație, pot interzice greve etc. Căci toate aceste măsuri au o susținere limitată din partea populației.

Mă doare să văd că influenceri cer activ instalarea unor sisteme de camere ca în China sau Israel care să monitorizeze mișcările cetățenilor, eventual să le și scaneze temperatura pentru a vedea dacă sunt suspecți de COVID-19 sau nu (de menționat că poți avea COVID-19 și să nu ai febră). Instalarea unor astfel de sisteme avansate ce folosesc inteligența artificială pentru a monitoriza populația colectează tone de date ce apoi pot fi analizate în detrimentul libertăților cetățeanului de rând! Și nu, odată ce va trece această pandemie se vor găsi motive ca aceste sisteme de camere să nu fie oprite (cel mai simplu fiind „vine valul 2, 3 etc”). Și nu cred că ne dorim să trăim într-o societate orwelliană.

Mă doare când văd români spunând că nu trebuie permis accesul românilor în România în aceste zile, deși acei oameni sunt cetățeni români. Da, statul poate să interzică libertatea de mișcare, vezi decretul prezidențial, însă hai să lăsăm această opțiune statului, nu să o cerem noi! Căci mâine această solicitare de restricționare a unui drept s-ar putea întoarce fix împotriva noastră când ne este lumea mai dragă și un regim politic aflat vremelnic la putere ar putea decide că suntem indezirabili pe teritoriul României.

Dictaturile s-au instalat în urale și în cântec de fanfară. Hai să nu repetăm astăzi greșelile de ieri!