doctorate vs GDPR
308
post-template-default,single,single-post,postid-308,single-format-standard,bridge-core-1.0.5,ajax_fade,page_not_loaded,,vertical_menu_enabled,qode-title-hidden,qode_grid_1300,side_area_uncovered_from_content,qode-content-sidebar-responsive,qode-theme-ver-18.1,qode-theme-bridge,disabled_footer_top,qode_header_in_grid,wpb-js-composer js-comp-ver-6.0.2,vc_responsive

doctorate vs GDPR

Apare pe site-ul edupedu.ro un articol cu un titlu „bombastic”: „Ministerul Educației abuzează de GDPR ca să-i protejeze pe plagiatori și mediocri”. Deoarece când vine vorba de GDPR toată lumea are păreri și opinii, la fel cum se întâmplă în cazul fisiunii nucleare, este nevoie de o cercetare mai amănunțită ca să dăm un context mai clar asupra acțiunilor întâmplate și să înțelegem mai bine realitatea.

Ministrul Educației a declarat că dorește să facă publice 7000 de teze de doctorat, să vadă toată lumea dacă autorii lor au plagiat sau nu. Însă ținând cont de publicarea a 7000 de teze de doctorat, vorbim de o expunere largă a unor informații personale; totuși 7000 de persoane expuse înseamnă ceva, iar anumitele suspiciuni legate de plagiate pot avea efecte negative asupra acestora. Da, știu, e imoral să copiezi, dar acum discutăm pe lege.

Legea Educației în vigoare spune așa:

Art. 168 – (9) Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redactează și în format digital. În domeniul artelor, teza de doctorat poate fi însoțită de înregistrarea pe suport digital a creației artistice originale. Teza de doctorat și anexele sale se publică pe un site administrat de Ministerul Educației și Cercetării, cu respectarea legislației în vigoare în domeniul drepturilor de autor.

Textul legii este foarte clar aici, nu vorbim de „poate fi publicată” ci de „se publică”. Ordin.

Ministrul Educației, în dorința dânsei de a fi corectă și de a respecta legislația în vigoare, a făcut un lucru foarte bun: a consultat autoritatea de resort în domeniul protecției datelor cu caracter personal: ANSPDCP. Și a primit și un răspuns, salvat AICI.

Și aici începe de fapt distracția, deoarece ANSPDC i-a spus așa:

„prelucrarea se poate realiza în temeiul art. 6 alin. (1) lit. c) din GDPR – prelucrarea este necesară  în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului – cu informarea prealabilă a persoanei vizate și oferirea posibilității de a se opune pentru motive întemeiate, în condițiile legii, precum și cu respectarea principiilor de prelucrare, în special principiul reducerii la minimum a datelor”

Urmând opinia ANSPDCP, ministrul a comunicat în adresa către instituțiile de învățământ superior următorul lucru:

„În acest context, vă adresăm rugămintea de a posta pe pagina web proprie informarea cu privire la publicarea tezelor de doctorat, cu mențiunea că refuzul argumentat se va înainta până la data de 23 martie 2020 către IOSUD-ul unde a fost susținută public teza de doctorat.”

Din nou, totul corect până în acest punct, deoarece ministrul a urmat sfatul autorității de supervizare!

Bineînțeles că the shit has hit the fan, și avem următoarele probleme:

  • Presa nu înțelege că drept la opoziție nu înseamnă consimțământ. Înseamnă drept la opoziție, refuz. Nu se cere consimțământ, îi spui omului că îi prelucrezi datele și că are dreptul să se opună.
  • Dreptul la informare/ transparență este obligatoriu. Da, fiecare autor de teză de doctorat trebuie să fie informat de faptul că datele sale cu caracter personal urmează să fie publicate. Teza în sine este dată cu caracter personal deoarece ea se atribuie unei singure persoane.

Am însă o problemă cu „dreptul la opoziție”, art 21 GDPR la care face referire ANSPDCP. Și mare atenție, căci aici este o problemă!

Versiunea veche de GDPR în limba română publicată pe EUR-LEX zice așa:

„În orice moment, persoana vizată are dreptul de a se opune, din motive legate de situația particulară în care se află, prelucrării în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (e) sau (f) sau al articolului 6 alineatul (1) a datelor cu caracter personal care o privesc, inclusiv creării de profiluri pe baza respectivelor dispoziții”.

Versiunea în engleză zice așa:

 „The data subject shall have the right to object, on grounds relating to his or her particular situation, at any time to processing of personal data concerning him or her which is based on point (e) or (f) of Article 6(1), including profiling based on those provisions.”

De aceea versiunea corectată care a fost și publicată pe site-ul dataprotection.ro al ANSPDCP zice așa:

„În orice moment, persoana vizată are dreptul să se opună, din motive legate de situaţia particulară în care se află, prelucrării în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (e) sau (f), a datelor cu caracter personal care o privesc, inclusiv creării de profiluri pe baza respectivelor dispoziţii.”

Pe scurt, dreptul la opoziție nu se poate exercita decât în cazul prelucrărilor bazate pe interes public și pe interes legitim.

Ceea ce înseamnă că ANSPDCP a răspuns corect pe interpretarea legii tradusă incorect (versiunea veche), nu pe interpretarea legii noi. Adică ANSPDCP a dat sfaturi greșite.

De asemenea înseamnă că ministrul a acționat corect urmând însă sfaturile greșite ale ANSPDCP.

Și, dragii mei, asta înseamnă să sapi puțin și să afli adevărul.

No Comments

Post A Comment