Tudor Galos

- The Blog of Tudor Galos -

AI

Primul curs hibrid de inteligență artificială

Fiindcă eu vara (nu) dorm iar toamna mă agit, am pus pe picioare, împreună cu colegii de la Doing Business, Valoria și (bineînțeles) Corporactive primul curs hibrid de „Folosirea inteligenței artificiale în business”. 13 Septembrie 2025, str. Ion Bogdan nr. 4-6, etaj 3, sector 1, București și online. Am refăcut agenda, vom avea și oaspeți-surpriză,… [mai mult]

AI

Dezastrul datelor românești – risc de țară

În primăvara acestui an am livrat un curs de guvernanță a datelor, de două zile, la un client mare din zona Enterprise. Au fost două zile intense, cu exerciții, discuții, scenarii și probleme ridicate. La acest client am descoperit faptul că datele erau conforme cu cerințele unui program matur de guvernanță a datelor, dar era… [mai mult]

EMP

O întrebare pentru AI:
Dacă mă mut din județul A în județul B, cum pot să-mi schimb numărul de înmatriculare al mașinii personale? Fără să o vând și să o cumpăr-napoi, fara să o radiez, etc
Incercati speța asta și veți fi uimiți de creativitatea birocrației românești.

Costica

Problema era că dacă puneai aceeași întrebare de trei ori, primeai trei răspunsuri diferite.

Nu prea suna a problema, suna a angajat la stat, deci este antrenat fix pe stilul nostru – aceeasi intrebari pusa de mai multe ori, primesti raspunsuri diferite :))

AI

Pot fi profesorii înlocuiți de roboți?

În 2015, pe când lucram pe șantierele corporatiste, la un eveniment din Statele Unite a trebuit să împart camera cu un chinez. L-am scos odată la bere și am început să îl întreb despre cum este viața în China. Unul dintre lucrurile pe care mi le-a povestit este că atunci începuseră să fie folosiți deja… [mai mult]

dojo

Nu cred ca AI sau robotii sunt solutia. Si vin dintr-un invatamant departe de a fi ideal. Copiii se conecteaza (sau nu) la PROFESOR. Nu stiu cum mai e in Romania, desi prietenii nostri povestesc destul de frumos despre scoala copiilor si despre profesori in general (mai sunt si nebuni printre ei, dar nu am primit prea multe povesti de groaza). La scolile pe care le-a frecventat copilul, profesorii au fost mereu aproape de elevi. Fie-mea e indragostita de invatatoarea din a III-a (schimba invatatorii in fiecare an), in ideea ca in ultimele 2 veri am venit mereu cu cadouri din Europa pentru ea. Nu chestii mari, magneti, booklet cu parcul Plitvice etc.

Relatiile astea nu se pot copia de catre un robot. De invatat oricum se poate invata si acasa (daca e sa aprofundezi materia), se poarta aici siturile educative de genul IXL, Prodigy etc. Chiar si Duolingo am folosit pentru spaniola. Informatie este pe toate gardurile. Dar OAMENI mai putin. Oameni de genul carora copilul tau sa le aduca un cadou mic din calatorii.

Nu stiu daca am avut noroc, avem 6 ani de scoala aici si de fiecare data fata s-a lipit de cineva. Ne amintim si acum de profesorii din Kindergarten (clasa 0), de doamna de stiinte din clasa a II-a etc.

Cand a fost diagnosticata cu Type 1, fosta ei profesoara de engleza din clasa a II-a a tinut mortis sa o vada jucand tenis, cand ne-am intalnit pe terenul de la liceu, i-a dat fetei o mica bratara cu sclipici si i-a povestit ca si fata ei are Type 1 si e bine merci (la facultate). Eram la 4-5 saptamani de la diagnostic si a fost io perioada grea pentru copil (inca pe 4-5 injectii zilnice, pana am putut primi pompa de insulina). „You have Diabetes, Diabetes doesn’t have you”, i-a zis profa’ si acum la 2 ani dupa, pe fiica-mea o doare in dos de boala ei si traieste absolut normal.

Toate chestiile astea, sprijinul ENORM primit, dragostea si admiratia pentru ce face la scoala, pentru ce realizeaza la tenis (au laudat-o profesorii in fata clasei, cand a castigat cate o competitie), pe astea nu le poti mima cu robotii. Si am ajuns la faza la care copilul abia asteapta sa inceapta scoala, se fastaceste toate, cand isi vede fosti profesori si a avut niste ani senzationali pana acum.

zedicus

Sincer, in loc de profe comuniste agresive ,as fi preferat niste robo-”profesori” AI

General

Violență

Dacă este ceva ce mă frapează este contrastul între îndemnurile sectei lui guru trezit în conștiință de a nu susține războiul cu Ucraina și amenințările lor (creștine-ortodoxe, bineînțeles) legate de decapitări, jupuiri, spânzurători, dezmembrări precum și blestemele legate de cancer, bube și alte chestii potrivite Cuvântului Mântuitorului: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine… [mai mult]

Politica

Ură

M-am considerat întotdeauna un om bun. Am greșit față de semenii mei și continui să greșesc. De obicei, când greșesc și conștientizez, îmi cer scuze. Îmi accept greșeala și merg mai departe. Sunt cazuri când consider că nu am greșit și atunci nu îmi cer scuze, deși poate am greșit. Sunt om și am limitări,… [mai mult]

Sly

Un criminal scăpat negăurit de către politruci, secu și magistrați.

ASD

Tudor, cui îi va folosi?
Cei care îl regretă te vor urî, ceilalți vor trece peste nepăsători. Unele dosare din acea perioadă nu se vor desecretiza vreodată… Sau vor deveni publice mult după ce toți cei implicați sunt morți.
Într-o zi… Voi scrie și eu ce știu. Dar încă nu e vremea.
Da, Ilici e un nemernic, care a fost coordonat de la Moscova și a avut consilieri ofițeri KGB. La fel cum au fost mare parte din guvernările dintre 1990 și 2001…

GDPR

Despre hack-ul Aeroflot

Bănui că cu mare bucurie ați primit și voi vestea că compania aeriană Aeroflot, condusă de echipa lui Putin (nimeni nu se află în conducerea unor mari companii rusești fără girul stăpânului), a fost hack-uită. Probabil asta va obliga management-ul să stea departe de ferestre o vreme (însă nu toți vor reuși). Există însă niște… [mai mult]

General

Ce faci când ești concediat

Este început de trimestru, pentru multe companii este fie mijloc de an fiscal, fie final de an fiscal, timp al analizelor, al concluziilor și (bineînțeles) al concedierilor. Unul dintre jocurile preferate (not) din vremurile corporatiste era întrebarea “which department is going to get axed this time?”. Până când a urmat al nostru… Concedierea nu este… [mai mult]

Ciocanul

Nu prea ar trebui sa fii luat prin surprindere. Ar trebui sa vezi ca nu prea e de lucru, ca nu ai proiect, de cele mai multe ori ti se cam pune in vedere si daca nu, citeste printre randuri. Foarte rar e de pe o zi pe alta daca nu ai facut vreo tampenie crasa.
Foarte bine ai punctat dar mai adaug:
1) Nu planui vacanta de o luna in Italia(cunosc caz) pt ca ai luat multe compensatorii, si asa ai avut destul timp liber la lucru din lipsa unui proiect.
2) Cauta si invata tehnologii/skill-uri noi, nu astepta compensatoriile si apoi … „vad eu”.
Situatia e foarte maro in IT de exemplu, stiu cazuri ce cauta de un an si nu gasesc nimic.

2

dojo

Am avut „placerea” in 2009, dupa 10 ani de radio. Din astia, 7 ani am pierdut fiecare duminica (aveam 6 ore de emisiune), veneam si racita, ca mureau ascultatorii fara mine. Numar pe deget duminicile luate libere (ca era mare tambalau ca se rupe Timisoara in 2 fara mine). Cand ne-au dat afara, ca s-a inchis radioul, nu s-a mai plans nimeni ca intra ascultatorii in depresie. Ne-au zis bye si gata.

Norocul meu prostesc este ca incepusem sa pierd timpul de niste ani cu web designul si asta m-a salvat, ca job la radio nu gaseai la salariu decent. Asa ca am tras vreo 4 luni cate 12-15 ore pe zi, pe fostul Elance, pana am prins un pic de cheag. Apoi a fost o idee mai usor.

Am restartat firma in 2019, cand am emigrat, si anul ala am castigat fenomenala suma de 600 de dolari 😀

Apoi, iar cu nopti nedormite, am reusit sa prind din nou un pic de cheag si merge in fiecare an tot mai bine.

E imposibil sa nu o iei personal (desi nu este, teoretic) si am suferit ca un animal in 2009, cand am ramas pe drumuri. Mizerii nu le-am facut angajatorilor (nu aveam de ce) si incerc peste tot sa nu fac valuri nici cu partenerii de afaceri si nici cu clienti. Cel mai bine este sa incerci sa fii un om decent, sa-ti faci treaba cat poti de bine si sa lasi loc de buna ziua.

11

AI

Viitorul singurătății

Adevărul este că după pandemia de COVID, foarte mulți oameni au descoperit că se simt bine singuri sau departe de colectivele de oameni. RTO (return-to-office) are mici șanse de succes, mai ales că studiile arată că în cazurile în care job-urile se puteau presta remote, angajații au fost mai productivi dar și mai relaxați. Pe… [mai mult]

Politica

Ultima fisă

La ora când scriu aceste rânduri, se pare că viitorul președinte al României este Nicușor Dan, la un scor foarte strâns cu contracandidatul său, George Simion. Dacă acum cinci ani, când AUR a reușit să intre în Parlament, mi-ai fi spus că George Simion va trece de 40% voturi, aș fi zis că nu are… [mai mult]

dojo

Romanii nu traiesc in bunastare (decat cei cu salarii mari sau combinatorii). Lumea reala, omul „obisnuit” nu traieste bine. Nu are cum, la preturi mai mari decat majoritatea tarilor din occident si salarii mai mici. Ah, ca stim noi sa ne dramuim, ca asa suntem invatati, dar asta nu inseamna ca e huzur. Si nici nu discut aici despre cei de la tara, cum e vecina mea, care au muncit din greu toata tineretea (CAP si frabrici) si care acum, la 70+ inca trage din greu. Si nu este lenesa (sunt oameni de 1000 de ori mai harnici decat mine), nu este nici proasta (atat cat a primit scoala), e un om senzational, doar ca nu s-a nascut in oras, nu a facut scoala ca mine etc. Nu ii sunt CU NIMIC superioara si totusi traim 2 realitati complet diferite. Nici nu trebuie sa iti spun ce a votat, probabil, ca sigur nu s-a dus pe logaritmi.

Este socant insa ca exact Securitatea, despre care atat de corect spui, nu face altceva decat sa continue sa distruga totul in urma lor, decat sa construiasca. Dar, e mai usor sa furi imediat (chiar daca omori gaina de aur), decat sa faci treaba si sa iti cresti nivelul de trai pas cu pas. Lacomia asta excesiva a busit totul. Ca, vorba romanului, nu s-a inventat coruptia in Gradina Domnului, dar altii mai si pun mana sa isi creasca tara, comunitatea etc., nu doar sa se capatuiasca si sa vina potopul dupa ei ;(

8
1
2

Politica

Gânduri după primul tur

Așa cum am mai spus pe Facebook, efectiv nu (mai) contează (prea mult) cine ajunge Președinte, fiindcă urmează o criză majoră economică în România. Este nevoie de măsuri fiscale dure, cu creșteri de impozite și reduceri drastice în cheltuielile din administrația publică. România – rating „gunoi”. Da, spre asta ne îndreptăm, spre „junk”. Deficitul este… [mai mult]

Ikă

Asta primo. Secundo, trebuie plătite datoriile din spate, altfel intrăm în default ceea ce înseamnă înghețarea „asset”-urilor românești din străinătate.

Asta ai băgat-o de la tine sau ai auzit-o de la cineva.
Argentina are mai multe default-uri sub curea și nu a murit nimeni.
Dacă România e pusă în poziția asta, e OK fără austeritate: devenim Mexicul Europei cu restul din zonă pe piața neagră îndreptată înspre vest & orient. Rămânem cu leul. Xenofilia e boală mintală, nu suntem obligați s-o luăm pe urmele licuriciului decât în mintea bolnavă ale unora.
Care pe care…

România nu se poate auto-finanța întrucât nu are o industrie puternică, industria IT a fost făcută praf de valul AI, de reducerile din outsourcing și din realinierea taxelor, agricultura este ineficientă iar restul industriilor – well, excepții. Banii din împrumuturi ar fi trebuit folosiți pentru dezvoltarea economiei, nu pentru salarii și pensii.

Nu poți să dezvolți ceva la care înseși geolocarea nu te avantajează din atâtea motive arhicunoscute.
Omisiunea este minciună, omisiunile sunt minciuni – da?

Dragilor, generația mea și generațiile precedente suntem vinovate de această situație. Nu ne-am implicat în politică, a fost mai comod pe margine. Mulți dintre noi au ales chiar să plece – probabil că astăzi fac mătănii pentru deciziile luate. Mulți vom pleca. Însă generațiile noi, care astăzi intră în câmpul muncii, sunt iar generații de sacrificiu. Și nu merită mizeria asta…

Cine se simte responsabil…

Am lăsat securiștii – omniprezenți – și clanurile lor jegoase și purulente să ajungă la butoane. Ăsta este efectul luptelor de clan între diversele găști „de la pădure”. Aici suntem. A venit decontul.

Haide, haide – că nici pe tine nu te-a interesat. Nici pe americani, nici pe „dizidenți”, nici pe nimeni.

Dincolo de clivajele din societate, avem omniprezenta Securitate – aceleași lepre jegoase, cu neamuri de cretini, bagaboante și cocalari imbecili, care sunt la butoane. Și care vor mai fi. Și… nu văd o ieșire.

Exact – pentru că nici pe tine, nici pe alții, nu te interesează real nici atunci, nici acum, de frica consecințelor penale.

4