Observ cu surprindere și îngrijorare că în ciuda tuturor avertismentelor, părinții continuă să își mângâie ego-ul și să-și umezească mândria expunându-și odraslele pe rețelele sociale. Pe Facebook, pe Instagram, pe TikTok, pe LinkedIn, plin de povești cu copii, de poze cu copii, de întâmplări cu copii, ce au mâncat copiii, ce nu au mâncat copiii, ce boli au făcut, la ce sunt alergici etc. Sunt expuse discuții cu copiii, tantrumuri ale copiilor, certuri dintre părinți și copii, dintre frați, surori – întreaga viață a copiilor este așternută la altarul judecății tribului. Ce nu realizează părinții este faptul că toate aceste date sunt salvate undeva în cuburi de date mari și nimeni nu are control asupra modului în care sunt utilizate datele , de către cine și pentru cât timp. Părinții, fără să își dea seama, își transformă copiii în puncte de date, „pentru familie și pentru comunitate” și/sau pentru facturi aferente unor contracte de „influenceri”.
Părinții sunt iresponsabili.
Rețelele sociale sunt prezente în viața noastră de mai bine de 20 de ani. Credeți sau nu, Facebook a devenit mainstream acum peste 15 ani. Dar nu este doar Facebook – avem YouTube, Twitch, Instagram, bloguri etc. – o mulțime de rețele sociale în care ne expunem copiii. Împărtășim informații sensibile – fotografii, date despre sănătate, date comportamentale, sentimente, percepții – cu privire la copiii noștri, cu mult înainte ca aceștia să aibă nivelul necesar de cunoaștere pentru a alege ceea ce este mai bine pentru ei înșiși.
Dacă un copil avea trei ani când părinții au început să distribuie fotografii, date de sănătate („copilul meu este bolnav de această boală, ce tratament ar trebui să iau?”), date comportamentale („copilul meu joacă acest joc 3 ore în fiecare zi, cum pot să îi reduc dependența?”) etc – astăzi algoritmii de inteligență artificială știu mai multe despre el sau ea decât știu părinții sau chiar decât știe el/ea. Și este foarte ușor să-i influențezi mintea pentru a face lucrurile pe care ceilalți oameni (sau algoritmi) doresc să le facă.
Din fotografiile unui copil un algoritm de deep learning poate extrage date legate de diferite boli, evoluția acestor boli, analiza sentimentelor, date comportamentale (cum acționează copilul în prezența altor persoane), date contextuale, date de geolocalizare. Toate aceste informații sunt corelate și agregate cu datele din postările în care părinții vorbesc despre preocupările lor cu privire la cum să-și crească copiii, fapte, conținut consumat, articole care sunt distribuite, povești pentru copii etc. Un profil psihologic complet al unui copil poate fi creat cu o acuratețe uimitoare doar din datele care sunt extrase din postările publice din rețelele sociale.
Datele tale pot fi folosite împotriva ta.
Îmi amintesc că am purtat o luptă grea, împreună cu alți activiști, pentru a convinge Ministerul Educației din România să nu mai publice pe portalul său notele elevilor de la evaluarea națională, legate de numele lor. Astăzi, datele elevilor sunt pseudonimizate, astfel încât doar elevii și părinții își cunosc notele de la examenele naționale. Desigur, mulți părinți erau furioși pentru că nu puteau compara notele copiilor cu cele ale rudelor, prietenilor, vecinilor. Dar, în cele din urmă, a fost un lucru bun – presiunea colegilor pentru copii a scăzut, așa că acum aceștia se pot concentra pe a da tot ce pot la examene.
Până când copiii noștri devin maturi, partidele politice știu totul despre ei, companiile știu despre ei, criminalii știu despre ei. Fără să știm, facem mult rău copiilor noștri și le compromitem viitorul doar expunând viețile lor nevinovate întregii lumi, pentru a ne satisface narcisismul. Încercând să le demonstrăm altor oameni că copiii noștri sunt mai buni, le construim cel mai rău viitor.
Efectele nocive ale expunerii online sunt dovedite științific
American Psychological Association solicită părinților să le facă un training adolescenților înainte de a le permite să intre pe rețelele sociale. Este prea mult bullying, prea multă hărțuire sexuală, amenințări, cu efecte dezastruoase – depresii, afecțiuni psihice grave, multe sinucideri. Rețelele sociale, așa cum funcționează ele astăzi, nu au fost proiectate spre a fi folosite de către copii sau de către adolescenți – lucru de asemenea expus de către asociația mai sus menționată. Este ca și când i-ai da pe mână copilului tău ce tocmai a terminat școala de șoferi o mașină de 300CP.
Reglementarea expunerii minorilor este un pas înainte, dar nu este suficient.
Reglementarea accesului și expunerii minorilor pe rețelele sociale are loc paradoxal nu în Uniunea Europeană ci în Statele Unite. Au fost inițiate și vor fi votate legi precum Protecting Kids on Social Media Act (stabilirea vârstei minime de 13 ani pentru utilizarea social media), Children and Teens’ Online Privacy Protection Act versiunea 2 (COPPA 2.0 – imposibilitatea de a colecta date de la minorii între 13 și 16 ani fără consimțământul părinților, interzicerea reclamelor personalizate pentru minori, butoane de ștergere a datelor personale ale minorilor etc), Kids Online Safety Act (KOSA – obligarea operatorilor de rețele sociale de a elimina facilitățile periculoase pentru minori, de a oferi căi de raportare a unor comportamente periculoase, blocarea conținutului periculos, audit obligatoriu anual, acces la seturile de date pentru zona academică și pentru reprezentanți ai societății civile), Eliminating Abusive and Rampant Neglect of Interactive Technologies Act (EARN IT – detectarea și oprirea exploatării sexuale a minorilor).
În Franța, parlamentarii au votat o lege ce interzice publicarea pozelor minorilor fără acceptul AMBILOR părinți. Legea introduce și conceptul de „viață intimă” a minorului; în motivarea legii, parlamentarii au arătat că în medie, până la vârsta de 13 ani, un copil are deja peste 1300 de poze publicate, iar 50% din fotografiile circulate pe forumurile de pornografie cu minori au fost în prealabil publicate de părinți.
Într-un final, moderația este cheie.
Părinții trebuie educați înainte de nașterea unui copil, în cadrul cursurilor de puericultură, despre riscurile expunerii minorilor pe rețele sociale și pe Internet. Este nevoie de cursuri pentru copii începând de la grădiniță, la clasele primare, gimnaziale și liceale. Învățătorii și diriginții trebuie să vorbească despre aceste amenințări, atât cu copiii cât și cu părinții.
Vă rog eu mult, nu vă mai transformați copiii în surse de date ce pot fi folosite împotriva lor în viitor! Fiți părinții responsabili pe care copiii voștri se așteaptă să fiți!
