Există mai multe Românii, așa cum spune și subtitlul. Românii care se polarizează din ce în ce mai mult și care se radicalizează, dând naștere la dușmănii ce variază de la „moarte intelectualilor” la „să nu mai permitem tâmpiților să se reproducă”.
România LOR.
În România lor, școala este chestia aia de numită „pușcărie”, „ungeți-o cu slănină să o mănânce câinii” iar cartea este chestia aia ce se pune în bibliotecă sau se ține în mână la plajă, să dea bine în poze pe Instagram, alături de citate copiate ce nu au nicio legătură cu cantitatea de piele vizibilă (la plajă) sau cu kitsch-ul sinistru din bibliotecă.
În România lor, cunoștințele se împart între „frații mey/ suryoarele mele” și „dujmany”. Nu există oameni care pot să ignore valoarea cetățenilor din România LOR, ei au întotdeauna dreptate. Nu contează știința, este clar sub controlul soroșiștilor și a globaliștilor, prin intermediul corporațiilor (care le produc și hainele cu care se îmbracă și telefonul cu care vomită inepții pe internet), contează ce zice lumea. Chemtrails, vaccinuri, ne închid ăștia în orașele de 15 minute, ne cipează pe toți ca să ne țină sub control – avem de toate. Mai puțin știință.
În România lor, există doar manele. La naștere, la nuntă, la cumetrie, înmormântare și parastase avem un singur tip de muzică: manele. De bucurie, de jale, de dușmani, de dragoste, de despărțire, de emigrare, de bogăție, de sărăcie – cum la Apple există o aplicație pentru orice, la români există o manea pentru orice.
În România lor, există un singur curent politic – cel care le susține aberațiile mistico-fantezisto-religioase. Întrucât nu le place școala, ortodoxia învățată este una tunată ca bemveurile pe care le conduc, în care Dumnezeu lucrează împreună cu vrăjitoarele și ghicitoarele, cu flacăra mov, cu fel de fel de profeți. Iisus vorbește cu românii prin postări pe Facebook prin care le poruncește să facă bine să-și ia țara înapoi, țară care s-a format la 1918 ani de la Înviere. În neo-ortodoxia asta, păcatele sunt factori laudativi, nu condamnabili, iar păcătoșii au valoare.
În România lor, nu există dialog, există forță. Dar și aia moderată, adică îți arăți forța față de cineva mai slab, nu față de cineva mai tare că poate ți-o iei și nu mai ies pozele bine pe Instagram cu dinții lipsă. Orice discuție politică se duce folosindu-se argumente ce implică urări privind decesul persoanei cu care se discută sau a membrilor familiei acesteia.
România NOASTRĂ.
În România noastră, cea în care sunt și eu, școala este instrumentul prin care orice persoană ar trebui să se realizeze. Noi am votat de două ori un președinte-profesor, sas, având un program național bazat pe educație. După 10 ani, educația din România a produs România LOR și se adâncește zilnic într-o melasă existențială din care în curând nu va mai putea ieși.
În România noastră lumea se laudă cu ce cărți a mai citit, există campionate de citit cărți-viteză. Problema este când îi întrebi pe unii cu ce au rămas din acele cărți…
În România noastră ne uităm la cei din România LOR cu superioritate și nu acceptăm că gândesc altfel, trăiesc altfel și votează altfel. Că poate prostia lor este cauzată de prostia noastră, a celor care am împins în față intelectuali fără a ne uita la valorile morale ale acestora. Semne au fost, dar hey, profesor, sas, intelectuali!
România noastră a avut nenumărate curente politice – a fost PNȚCD, PNL, PD-L, iar PNL, USB, USR, USR+, REPER etc. Sunt atâtea repere politice încât multe dintre ele nici nu au intrat în Parlament la ultimele alegeri. Au ținut (și țin) cu toții coada sus fiindcă sunt intelectuali și cred că dacă nu îi votăm, cei din România LOR vor prelua puterea.
Nu vorbesc de religie în România noastră, aici avem de toate – credincioși din diverse religii, atei, ne înțelegem cumva. Ne înțelegem dar nu ne susținem fiindcă din nou, suntem cu toții superiori CUIVA. Și atunci nu ne putem apleca fiindcă ne pică naibii coroana.
În România noastră, dialogul există, uneori chiar și cu cei din România LOR. Noi le arătăm lor că sunt proști-grămadă, ei ne înjură, ne urăsc și votează masiv tâmpiți. Moarte intelectualilor versus proștii nu ar trebui să se reproducă.
Unirea Româniilor.
Sincer, nu o văd în curând. Mă uit la cei din bula mea și la cei din bula lor și mă îngrozesc văzând unde ne îndreptăm. Algoritmii din social media au ajutat enorm la creșterea conflictului între aceste „caste”, cum odată a existat conflictul între burghezie și proletariat.
Viitorul Președinte al României trebuie să fie un președinte al tuturor românilor, cu adevărat. Și aici vine partea foarte, foarte dificilă, prin care trebuie să muncim ceva mai mult pentru a nu ajunge să ne tăiem gâtul pe stradă…
