Oradea se află la 570km de Viena și la 600km de București. Cu mașina, faci 5h până la Viena (cu tot cu trecerea frontierei) și minim 7h până la București (în funcție de cum îți este norocul pe Valea Oltului). O medie de 100km pe oră nu este deloc rău, mergând legal. Diferența este că până la Viena mergi exclusiv pe autostrăzi (da, din Oradea), până la București mergi cam jumătate de drum pe autostrăzi (tot este bine, nu erau decât 100km, ăia de la Pitești la București).
Notă: sunt 500km până la Viena, dacă mergi Oradea – Budapesta pe vechiul drum, prin sate.
Să vedem cifrele: 600km făcuți cu consum de 7.9l/ 100km, 570km făcuți cu consum de 5.4l/ 100km. Nu pare o diferență mare, dar „costul” deplasării pe șoselele României este cu 46% mai scump decât în Austria. Ignorăm diferența de cost de motorină, fiindcă cu un plin făcut la Oradea m-am întors tot la Oradea și mai am 15% în rezervor.
Lipsa autostrăzilor duce la un cost ridicat al vieții în România.
Bunurile sunt transportate către cetățeni cu mașini, dube, camioane, trenuri, vapoare și avioane. La avioane punem pauză, avem vreo 2-3 aeroporturi prin țară capabile să gestioneze cargo, cu portul Constanța ne-am lămurit, simpla criză din Ucraina l-a blocat complet, infrastructura feroviară este varză, iar cu transportul pe șosele am văzut cum stă situația.
Dacă la consumul de combustibil există diferențe de 46%, avem o problemă uriașă în această țară cu ce costuri intră în prețul final al bunurilor de consum. Peste acestea vorbim de uzura mijloacelor de transport, uzura șoferilor care pierd prea mult timp pe șosele șamd. (Și) De aceea avem prețuri mari în retail.
În ultimii ani lucrurile s-au mișcat, mai ales după ce Rusia a invadat Ucraina, generalii americani subliniind vulnerabilitatea României din punct de vedere al dezastrului infrastructurii, dar prea încet și prea târziu. Bani ar fi, dar nu sunt oameni, costurile materialelor au explodat, birocrația este uriașă.
Autostrăzile aduc business.
Transilvania este unită de Ungaria prin două autostrăzi – M4 și M5 – iar de Muntenia sau Moldova de niciuna. Da, există A1 și A3, dar acelea sunt deocamdată cioturi prin Transilvania și pe lângă București. Rezultatul? BMW a construit o fabrică în Ungaria (sub regimul Organ, da?), lângă autostradă, Audi produce de mulți ani, tot lângă autostradă, tot în Ungaria, Mercedes – ați ghicit, tot în Ungaria, tot lângă autostradă.
În România, după ce francezii s-au săturat să amenințe Guvernul cu plecarea dacă nu se construiește odată autostrada Pitești – Sibiu, au mutat o mare parte a producției în Maroc. De fapt uzinele Dacia din Maroc produc mai multe mașini decât uzinele Dacia din România. Maroc, tărâm dac! Poate vă întrebați unde este localizată fabrica Dacia din Maroc – păi simplu, tot lângă autostradă, mai precis lângă autostrada ce duce în portul Tanger.
Revenind la Viena și la Austria.
Călătoria până la Viena nu m-a obosit deloc. M-am mai oprit pe drum, am râs, am condus, majoritatea drumului am circulat cu cruise control. Da, autostrăzile s-au aglomerat foarte mult și se circulă destul de greu dar tot nu se compară cu dezastrul de pe Valea Oltului sau de pe Valea Prahovei.
La Parndorf găsești marfă bună, nu neapărat mai ieftină dar mai diversificată și bineînțeles, mulți români. Parndorf este legat de Viena, Bratislava și Budapesta nu doar prin autostrăzi ci prin linii de transport rutier și feroviar. Asta ca să revenim pe business…
Viena este la fel de frumoasă, la fel de curată și la fel de scumpă. Parcarea este bineînțeles scumpă, dar dacă vremea este frumoasă plimbările lungi sunt minunate. Faci ușor 20km pe zi, aerul nu este poluat și dacă obosești, poți lua lejer transportul în comun care funcționează ceas. Țară cu apă caldă adică…
De 1 mai orice magazin era închis, mai puțin crâșmele și muzeele. Și la noi există astfel de propuneri, însă ceva îmi spune că avem deja în ADN-ul național conceptul de mall de sărbători drept urmare puțin probabil să vedem astfel de heirupisme.
Concluzii.
Dacă locuiești în vestul României, merită să mergi la escapade prin Austria, Ungaria, Cehia și Slovacia. Ai ce să vezi iar infrastructura este de vis. Dacă nu ai chef de mașină, ai autobuze și trenuri. Dacă ai ghinionul să locuiești în orașe ce sunt departe de graniță, well, doar zborurile sunt o opțiune reală. Dar prețurile biletelor de avion au explodat, din păcate, cursele s-au diminuat pe fondul livrărilor întârziate de la Boeing și Airbus, deci situația este cam nasoală.
Însă infrastructura contează enorm pentru dezvoltarea business-ului local și are impact direct în viața oamenilor. De aceea pot spune că îi urăsc cu spume pe nemernicii care nu și-au făcut treaba și au ținut România în întuneric. Vă știți voi care, unii mă citiți.
