AI

Ciocanul

Ca ITist am fost la cateva cursuri si doar unul mi s-a parut util, unul chiar simplu in care ne invata culmea sa face prezentari. 🙂 In rest ce nu-mi place e ca multi profesori sunt destul de slabi si nu reuseam sa scot nimic in afara de chestii de baza din cursuri. Nu pareau a avea practica ci doar o poezie invatata. Ce ar fi frumos dar nu stiu cat e de fezabil ar fi cursuri custom: ma intereseaza A, B si C, si cum interactioneaza intre ele, fa-mi un studiu de caz si vin-o sa-l predai. Pregatit.

Cristian Ciortan

Foarte bun articolul! Si eu m-am saturat sa imi zica prietenii, „nu te cred, hai sa vedem ce zice Chat GPT”… pai data viitoare iesi la bere cu Chat GPT !!

EMP

O întrebare pentru AI:
Dacă mă mut din județul A în județul B, cum pot să-mi schimb numărul de înmatriculare al mașinii personale? Fără să o vând și să o cumpăr-napoi, fara să o radiez, etc
Incercati speța asta și veți fi uimiți de creativitatea birocrației românești.

1

Error happened.

Costica

Problema era că dacă puneai aceeași întrebare de trei ori, primeai trei răspunsuri diferite.

Nu prea suna a problema, suna a angajat la stat, deci este antrenat fix pe stilul nostru – aceeasi intrebari pusa de mai multe ori, primesti raspunsuri diferite :))

dojo

Nu cred ca AI sau robotii sunt solutia. Si vin dintr-un invatamant departe de a fi ideal. Copiii se conecteaza (sau nu) la PROFESOR. Nu stiu cum mai e in Romania, desi prietenii nostri povestesc destul de frumos despre scoala copiilor si despre profesori in general (mai sunt si nebuni printre ei, dar nu am primit prea multe povesti de groaza). La scolile pe care le-a frecventat copilul, profesorii au fost mereu aproape de elevi. Fie-mea e indragostita de invatatoarea din a III-a (schimba invatatorii in fiecare an), in ideea ca in ultimele 2 veri am venit mereu cu cadouri din Europa pentru ea. Nu chestii mari, magneti, booklet cu parcul Plitvice etc.

Relatiile astea nu se pot copia de catre un robot. De invatat oricum se poate invata si acasa (daca e sa aprofundezi materia), se poarta aici siturile educative de genul IXL, Prodigy etc. Chiar si Duolingo am folosit pentru spaniola. Informatie este pe toate gardurile. Dar OAMENI mai putin. Oameni de genul carora copilul tau sa le aduca un cadou mic din calatorii.

Nu stiu daca am avut noroc, avem 6 ani de scoala aici si de fiecare data fata s-a lipit de cineva. Ne amintim si acum de profesorii din Kindergarten (clasa 0), de doamna de stiinte din clasa a II-a etc.

Cand a fost diagnosticata cu Type 1, fosta ei profesoara de engleza din clasa a II-a a tinut mortis sa o vada jucand tenis, cand ne-am intalnit pe terenul de la liceu, i-a dat fetei o mica bratara cu sclipici si i-a povestit ca si fata ei are Type 1 si e bine merci (la facultate). Eram la 4-5 saptamani de la diagnostic si a fost io perioada grea pentru copil (inca pe 4-5 injectii zilnice, pana am putut primi pompa de insulina). „You have Diabetes, Diabetes doesn’t have you”, i-a zis profa’ si acum la 2 ani dupa, pe fiica-mea o doare in dos de boala ei si traieste absolut normal.

Toate chestiile astea, sprijinul ENORM primit, dragostea si admiratia pentru ce face la scoala, pentru ce realizeaza la tenis (au laudat-o profesorii in fata clasei, cand a castigat cate o competitie), pe astea nu le poti mima cu robotii. Si am ajuns la faza la care copilul abia asteapta sa inceapta scoala, se fastaceste toate, cand isi vede fosti profesori si a avut niste ani senzationali pana acum.

zedicus

Sincer, in loc de profe comuniste agresive ,as fi preferat niste robo-”profesori” AI